?E mai bine acum?" O ?ntreb? DooSan pe SolHi ?n timp ce st?teau sprijini?i de ma?ina parcat? nu departe de intrarea ?n parc.

  ?Da, e mai bine," r?spunse ea sec, privind dep?rtarea. ?i r?spunse ea astfel tocmai pentru c? era ?nc? sup?rat? pe el, c?ci acea calmitate de care d?dea dovad? ?n acele clipe era doar rezultatul mai multor minute de plans ?n hohote ?n bra?ele lui DooSan. Asta ?i era ciudat de fapt, c?ci mereu ?l considerase ?du?manul," cel de care trebuia s? fug?, c?ci putea s-o distrug?. Fusese ?ns? cel ?n bra?ele c?ruia ??i desc?rcase sufletul ?n cele din urm? ?i sim?ise c? al?turi de el ?ncepuse s? se simt? mai bine, dintr-un motiv necunoscut chiar ?i ei.

  ?i totu?i o duruse ca naiba s? realizeze asta: c? se putea sim?i femeie ?n bra?ele lui. ?i-i p?ru ?i r?u c? nu-l putuse cunoa?te ?n alte circumstan?e, ?n alte vremuri cand era doar o simpl? fat? de la ?ar?, care venise ?n capital? avand o mul?ime de visuri despre un viitor mai bun. Astfel ??i imagin? c? ar fi fost a ei via??. ??i imagin? c? n-ar fi suferit a?a cum suferise ?n urm? cu ?apte ani ?i c? poate c? ar fi fost fericit?. Dar acel ?poate" era doar ?poate" pan? la urm? ?i nimic mai mult.

  ?SolHi, cine suntem noi totu?i unul pentru cel?lalt?" Auzi ea vocea lui DooSan ?ntr-un final. Asta o trezi din al ei vis cu ochii deschi?i ?i-l privi ?int?, c?ci cu siguran?? ?ntrebarea ceea o dep??ea.

  Abia ?ntr-un final, cand se putu lua ?n maini, ?i r?spunse, ?Nu ?tiu! Prieteni poate? Ori... du?mani? Nu-mi pot da seama dac? sincer."

  ?De ce? Din cauza a ceea ce s-a ?ntamplat acum 7 ani?"

  ??i ?i se pare pu?in sau nesemnificativ? Mie mi se pare destul de important motivul. ?i doare, c?ci ne-am r?nit ?n fel ?i chip doar ?ncercand s?-l ?ngenunchem pe cel?lalt. ?i, nu ?tiu ce nume le vei da tu, pentru mine sunt ?ns? cicatrici care n-o s? dispar? nicicand, DooSan. ?i ?nc? dor. Dor al naibii de tare."

  Asta-l r?ni pe DooSan pan? ?n str?funduri. Trebuia ?ns? s?-i dea dreptate, c?ci se r?niser? unul pe cel?lalt extrem de mult. De fapt o r?nise el mai mult decat SolHi pe el, dar nu putea accepta asta, c?ci ar fi ?nsemnat c? gre?ise ?n fa?a ei. Da, gre?ise, c?ci se l?sase orbit de a lui durere, de dorin?a nebun? de a c?uta r?zbunare pentru al s?u frate ?i mai ales pentru c? voia s?-i fac? pe al?ii s? pl?teasc? ?i pentru vina lui, cea de a nu fi r?spuns la apel ?n noaptea fatal?, c?ci YuSan ?l sunase atunci.

  Nu-i r?spunse atunci pentru c? se sim?ea r?nit ?i ne?n?eles de al lui frate, iar cand DooSan se sim?ea astfel se izola de lume. De asta ?nchise ?i telefonul ?n timp ce st?tuse cu orele ?n barul unui bun prieten al tat?lui s?u. ?i f?cuse DooSan asta, se ascunse de el ?i de restul lumii, tocmai pentru c? YuSan ?l acuzase c? avuse o leg?tur? amoroas? cu logodnica lui. De fapt nu fusese doar o acuza?ie nefondat?, ci o confesiune din partea logodnicei, care-i recunoscu lui YuSan c? nicicand nu fusese ?ndr?gostit? de el, ci de DooSan ?i c? din cauza asta acceptase s? fie lang? el - sperand c? DooSan o s-o observe ?n curand.

  Dar, de?i pusese totul la punct ?n mintea sa ?n acea sear? ?i vru s?-i demonstreze lui YuSan c? el n-avea de fapt nicio vin?, c? fusese ea cea care ?ncercase s? profite de el ?n timp ce era beat, dar c? nu se ?ntamplase totu?i nimic ?n seara aceea, DooSan nu mai apuc? s?-?i fac? dreptate. ?n schimb afl? de moartea lui YuSan, iar asta-l r?nise enorm. De asta ?i se ?nchise ?n sine ?i ?ncepu a se ?ndep?rta de to?i ?i de toate. Ba chiar ?ncepuse a evita ?i femeile, tocmai pentru faptul c? acea So Su Yon, cea care-l f?cuse s? decad? ?n ochii fratelui mai mare, al lui bun tovar?? ?i scump prieten, era comparat? cu fiecare femeie ce se apropia de el.

  ?i asta dur? pan? s? apar? SolHi ?n via?a lui. Dup? asta parc? se lini?ti ?i ?ncepu a privi la femei cu al?i ochi. Acum ?ns? nu ?tia ce s? fac? ca s? ?nceap? din nou a iubi ?i ?n special s? nu mai sufere vreodat? a?a cum suferise ?n trecut. De aceea ?i-o ?ntreb? ?ntr-un final, ?Cum r?mane totu?i cu ce sim?im?"

  Ea ?ns? surase, ?Te referi la ur?? Crezi c-o s? avem vreodat? puterea s? sim?im ?i altceva decat ur? pentru cel?lalt?" O ?ntrebare care-l lu? pe DooSan prin surprindere.

  De asta ?i ?ntoarse capul spre ea ?i-o privi ?ndelung, ?n t?cere, tocmai pentru nu-i putea spune c? demult nu mai sim?ea ur? pentru ea de fapt. Dintr-un anumit motiv ?ncetase s-o urasc?, iar asta se ?ntampl? exact dup? ce ?ncepur? a lucra ?mpreun? ?i ajunse s-o cunoasc? mai bine. Apoi... afl? c? pierduse un copil ?n acea noapte, iar el, ?ntr-un mod ciudat, sim?i acela?i lucru ca ?i ea - o mare goliciune ?n suflet de parc? acel copil, pe care SolHi ?l pierduse, ar fi fost al lui, chiar dac? el era sigur c? nu-i a?a.

  ?Sau poate...?!" Se cutremur? dintr-o dat?, amintindu-?i fragmente dintr-o noapte de dragoste ?n doi, ?ntr-o camer? de motel. ?Dar... e ireal ce-mi amintesc. Nu poate fi!" ??i spuse DooSan ?n sinea lui, privind-o insistent. ?i, pentru prima dat?, realiz? c? de fapt demult o cuno?tea pe SolHi, posibil chiar mai ?nainte ca s-o vad? ?n noaptea aceea cand paramedicii o scoaser? pe targ? din acel depozit abandonat ?n care murise YuSan. Dar era ceva imposibil, c?ci DooSan era sigur c? nicicand n-o v?zuse mai ?nainte de asta.

  Dar, ?n ciuda faptului c? tot nega aceast? idee ?n capul lui, amintirile din noaptea aceea devenir? tot mai clare ?i mai clare. Asta-l f?cu confuz ?i ?nchise ochii, ?ncercand s? ?n?eleag? ce era totu?i real ?i ce-?i imaginase. Dar imaginea lor, s?rurandu-se fierbinte, ?ntr-o noapte de care nu-?i amintea, era atat de clar? ?n capul lui. ?i, pe nea?teptate, de chiar ?i el se mir? de asta, murmur?, ?Nu poate fi ca noi doi... asta nu poate fi..."

  ?Ce anume?" ?l ?ntreb? SolHi.

  ?ntrebarea ei ?l f?cu s? tresar? ?i s-o priveasc? confuz. Dar totu?i, chiar dac? sim?ea c? n-ar fi trebuit s-o fac?, ?ntreb?, ?Tu ?i eu... ne-am ?ntalnit noi candva, mai ?nainte de noaptea cand a murit YuSan?"

  ?Nu. Sunt sigur? de asta. De ce...?"

  ?Doar... dar...," se tot ?ncurc? el ?n propriile ganduri. ?ntr-un final p?str? t?cerea ?i f?cu asta decis s? nu-i spun? totu?i de-ale lui amintiri, de cele ?n care ei doi se aflau ?ntr-o camer? de motel, petrecand o noapte fierbinte ?n doi. ?i, ?n acele amintiri, el n-o ura la fel cum nu-l ura nici ea. Dar era imposibil ce-?i imagina el. Era imposibil ca ei doi s? fi petrecut astfel de momente, dar niciunul din ei s? nu-?i aminteasc? de asta, c?ci... ?Memoria pielii nicicand nu minte," ??i spuse b?rbatul ?n capul lui. ?Dac? noi am fi petrecut o noapte de dragoste ?n doi, mi-a? fi amintit de asta, mi-a? fi amintit al ei parfum, al ei s?rut, ale ei mangaieri. Nu-mi amintesc decat asta ?i-i prea mult, c?ci..." ?n glas ?ns? ?ntreb?, ?SolHi, cine e tat?l copilului t?u?"

  ?ntrebarea o ?nfurie pe SolHi. ?Ia, Han DooSan, ?nceteaz?! Astfel de ?ntreb?ri nu ?i le pun nici m?car prietenii, iar noi doi nu suntem chiar atat de apropia?i ?ncat s? discut?m astfel de teme. De asta ?i n-o s? r?spund. ?i... o s?-mi iau liber restul zilei. A?a c? consider?-te informat." Dup? aceasta ea-i ?ntoarse spatele ?i plec? f?r? s? mai priveasc? ?napoi.

  DooSan ?ns? privi ?n urma ei ?i privi ?ndelung, minute de-a randul, a?teptand ca ea s? se ?ntoarc? ?i s?-l priveasc?. SolHi ?ns? nu f?cu asta. Ea doar merse cu capul sus, ?ndep?rtandu-se de el, iar asta-l r?ni, chiar dac? nici el nu ?n?elegea de ce se sim?ea r?nit ?i trist din cauza indiferen?ei ei. Apoi, cand acele amintiri, cu ei doi f?cand dragoste, revenir? ?n capul lui, DooSan ?nchise ochii ?i-?i permise s? le tr?iasc? iar. Astfel se v?zu pe sine ?i pe ea ?n pat, ?ntr-o uniune a pasiunii ?i a dorin?ei, s?rutandu-se cu patim?, chiar dac? se aflau ?ntr-o camer? neprietenoas? ?i necunoscut? de motel.

  ?i, sim?ind atat de bine acel s?rut pe buze, DooSan ?i le atinse ?i murmur?, ?Acum sunt sigur c? acestea-s mai mult decat simple amintiri. Sunt sigur c? nu mi-am imaginat. Dar... de ce ea a spus c? nu ne cunoa?tem? A min?it? Nu cred. Probabil nu-?i aminte?te nici ea cum nu mi-am amintit nici eu. Dar... o s? aflu eu. O s? aflu ce anume s-a ?ntamplat ?n acea noapte. ?i, dac?-i adev?rat ce gandesc, atunci multe lucruri vor fi ?n sfar?it explicate."

  ***

  ?La naiba cu vremea asta schimb?toare," bomb?ni DooSan, fugind prin ploaie spre sc?rile exterioare, cele care duceau la etajul lui SolHi, dup? ce-?i l?sase ma?ina parcat? mai ?n josul str?zii. ??i eram sigur c? n-au anun?at ploaie azi. Dar... curge cu g?leata, de parc? cerul ar fi ?nnebunit nu alta."

  Ajungand ?n sfar?it la etajul trei, ??i scutur? rapid pic?turile de ap? din p?r ?i de pe haine. Apoi se cutremur?, resim?ind frigul. Dar, chiar dac? era concentrat pe acele pic?turi ce se ?nc?p??anau s?-l ude pan? la piele, tot o observ? pe SolHi ?n fa?a u?ii, schimband codul de la lac?tul electronic. De asta stramb? DooSan din nas ?i bomb?ni, ?Tu acum ??i ba?i joc de mine probabil. Ia, Ian SolHi, ce naiba crezi c? faci acum cu...?" ?i fugi ?n grab? spre u??.

  Auzindu-l strigand-o ?i mai ales v?zandu-l fugind spre ea, SolHi ?i ranji satisf?cut?. Apoi ridic? din umeri ?i... ?nchise u?a ?n urma ei. ?Wow, nu pot s? cred!" Strig? DooSan imediat ce ajunse lang? u?a care i se ?nchise practic ?n nas. ?E?ti cu adev?rat o vr?jitoare, ?tiai asta?" ?i strig? el. ?S? schimbi codul de la u?? doar pentru a ?ine pe cineva departe de tine. S-o crezi tu dac? asta m? alung?. Tot una intru eu, c?ci... nu cred s? fie ceva complicat." Dar, dup? multiple ?ncerc?ri f?r? rezultat, DooSan d?du un picior u?ii, ?nfuriat. ?A naibii lac?t!"

  ?Cred ?i eu!" Auzi el glasul lui SolHi din spatele u?ii. De asta se lipi DooSan cu urechea de u?? ?i ascult? cu aten?ie. ??i... credeam c? m-am f?cut explicat? cand ?i-am zis s? nu mai prind picior de-al t?u pe aici ?i s?-?i iei zborul. Tu ?ns? se pare c? nu ?n?elegi cu bini?orul. De aceea o s? te ?nv?? cu r?u?orul, Han DooSan. ?i, ce? Ian SolHi? Huh, ba bine c? nu! Pentru tine-s detectiv Ian ?i doar detectiv Ian. A?a c?... dispari de aici pan? nu m-am ?nfuriat de-a binelea ?i nu te-am aruncat ?n strad?."

  DooSan ?ns?, v?dit deranjat de cuvintele ei ?i fiind ?i el ?nc?p??anat ca un catar, decise totu?i s? nu plece de acolo. De aceea-i ?i strig?, cat de tare putu de altfel, ca s? fie auzit de to?i. ?Ba bine c? nu! De aici nu m? mi?c. ?i... detectiv Ian, v?d c?-?i place s? joci dur! Nu, fie pe a ta! Dar te asigur c? jocul ?sta-l ca?tig eu, c?ci sunt un adev?rat monstru cand cineva m? calc? pe coad?. Iar tu... viper? mic? ce e?ti... s? ?tii c? n-ai deloc inim?. Cum naiba po?i l?sa un s?rman om ?n frig, cand afar? plou?? Chiar nu te mustr? deloc con?tiin?a?"

  ?De ce ar face-o? N-am f?cut decat s? recap?t ce-i al meu: apartamentul ?sta, pe care tu atat de neru?inat l-ai acaparat, instalandu-te aici. ?i tu acum ce: ?ncerci cumva s? cer?e?ti mil? de la mine?"

  ?De parc? ai ?ti ce-i asta."

  ?Da nu mai spune?! Dac? nu ?tiam ce-i erai acum ?n strad?, ud pan? la piele ?i nu lang? u?a mea. Plus la asta: nimeni nu te ?ine ?n ploaie ?i la frig. Po?i oricand s? te ?ntorci la apartamentul t?u de lux. Acolo la sigur e cald ?i bine ?i destul de comod de altfel. Nu se compar? cu umila mea colib?. Iar ce ?ine de lucru?oarele tale, nu-?i face griji: ?i le trimit maine, la prima or?. Frumos ?mpachetate ?i cu fund? ro?ie de trebuie. Jur: nimic de-al t?u nu las ?n urm?."

  ??i-am zis eu c? e?ti viper?! Numai acelea mu?c? ori de cate ori au ocazia. ?i... ce? S? plec de aici? S?-mi trimi?i lucrurile? Ba s-o crezi tu. Nici mort de-aici nu plec. Chiar ?i de-o fi s? m? ia de aici ca pe un pinguin ?nghe?at. Oricum: tot o s? intru eu ?n apartamentul cela. Odat? ?i-odat?. ?i pe urm?-?i ar?t ce-i poate totu?i pielea lui Han DooSan."

  Sup?rat, DooSan ??i ?nchise nasturii de la hain? pan? sus ?i se a?ez? pe podea, tot tremurand ca varga, c? hainele se umezir? aproape complet, iar asta-l f?cea s? se simt? ?nf??urat ?ntr-o pojghi?? de ghea??. De asta ?i bomb?nea ?ntruna, ?Cu siguran?? n-are inim?. Nu de alta i-am zis eu ?vr?jitoare" de imediat ce-am v?zut-o. Dar... s-a?tep?i tu cand o s? plec eu de aici. Ba nu plec. Aici stau. Chiar lang? u?a ta. Tremurand ca varga ?i transformandu-m? ?ncet ?ntr-un ?ur?ure de ghea?? ?i totul ca s?-?i fac ?ie ?n ciud?. ?i, detectiv Ian, te asigur c? tot tu o s? pl?te?ti pan? la urm? oalele sparte, c?ci de-s g?sit maine ca un pinguin polar, ?nghe?at de milenii la u?a ta, la sigur cineva o s? cheme poli?ia. ?i-o s? plangi la sigur de mil? apoi. De mila mea. C? m-ai ucis f?r? s?-?i fi f?cut ceva."

  ?De parc? n-a? avea nimic mai bun de f?cut," r?spunse SolHi ironic.

  Asta-l f?cu pe DooSan s?-?i lipeasc? iar urechea de u?? ?i s? asculte. Apoi ??i zise pentru sine, ?E ?nc? lang? u??. ?nseamn? c? bomb?nitul meu func?ioneaz?." Dar, cand v?zu c? nici dup? alte cateva minute u?a ceea nu se deschise, ?ncepu iar a bomb?ni, ?Mai bine ceri mil? de la vulpe ?nainte s? te pape decat de la asta. ?i, Han DooSan, se pare c? e?ti pe cont propriu. A?a c? nu sta cu mainile ?n san ?i apuc?-te de treab?!" Dup? aceea ?ngenunche lang? u??, frecandu-?i palmele ca s? se ?nc?lzeasc? ?i ?ncepu a forma cod dup? cod, ?1405... eroare; 7865... eroare; 26121... eroare. Firar tu de... ia, Ian SolHi, care-i totu?i codul?"

  ?Codul? ?ncearc? s?-l ghice?ti de po?i. Doar nu degeaba l-am schimbat."

  ?Atunci d?-mi m?car un indiciu," se milogi el.

  ?Ba bine c? nu. Doar nu-s proast?! ?i, dac? e?ti atat de decis s? intri, pune-?i creierul ?n mi?care. Sunt sigur? c? pan? la b?trane?e-l afli. Eu ?ntre timp m? duc la somn, c?... brrr, e atat de frig. M?car ?n pat e cald ?i bine. Iar ?ie... succese, procuror Han! O s? ai nevoie cu siguran?? de ele."

  ?Da, da, dr?gu? din partea ta. ?i, Ian SolHi, mul?umesc de indiciu. Codul cela... se pare c?-i ceva greu de ghicit. Nu cred c-ai folosit 0000 ca s?-mi faci mie ?n ciud?. Dar... de intru totu?i, o s? ascul?i ceva dr?gu? de la mine." ?i Han DooSan se a?ez? iar lang? u??, zgribulindu-se. ?l rodea ceva totu?i pe din?untru. De asta tot privea spre numerele lac?tului. ?Nu, nu cred c?-i asta. Ar fi prea simplu. ?i... nu-i proast?." Totu?i se ?nfipse de form? 0000, apoi 1111 ?i tot a?a toate numere simple. De intrat ?ns?... doar ?n vise. De asta ?i ?ncepu a se comporta asemeni unui copil prost crescut.

  Auzindu-l bomb?nind ?i lovind u?or cu capul de u??, SolHi d?du din cap cu repro?. Apoi se duse totu?i spre buc?t?rie, convins? fiind c? Han DooSan o s? stea mult ?i bine lang? u?a ceea, ghicind codul. ?i avea dreptate gandind astfel, c?ci DooSan nu se d?du b?tut a?a u?or. Abia dup? ce epuiz? toate codurile pe care a sa minte le putu inventa, se a?ez? iar pe podeaua ceea rece ?i ?ncepu a striga, ?Bine! Recunosc: ai ca?tigat! Ai format un al naibii de bun cod. Acum e?ti fericit?? Pot intra? Nu? E?ti sigur?? Ok, atunci, detectiv Ian, ne vedem maine. Numai c? maine cand ie?i din apartament s? fii preg?tit?, ok?"

  ?Preg?tit? de ce?" ?ntreb? SolHi ?n timp ce se ?ndrepta spre pat, avand ?n man? o can? cu ceai aburind.

  ?S? fii salutat? de mumia polar?. Cea cu numele de Han DooSan. ?i ??i spun de pe acum, c?ci nu ?tiu dac? mai apuc ziua de maine: mi-a f?cut pl?cere s? te cunosc. Dar, de-a? fi ?tiut c? e?ti a?a o cobr? veninoas?, ?n loc s? ?ncerc s? te dresez, ?i-a? fi rupt ?ntai col?ii. La sigur n-ai mai fi putut mu?ca apoi. ?i... o s? plangi tu dup? mine, o s?-?i fie dor, numai c? n-o s? mai fie prostul de Han DooSan lang? tine s? te asculte."

  Oprit? ?n mijlocul camerei, SolHi privea piezi? spre u?? tot auzind bomb?nitul lui DooSan. De asta ?i murmur? oarecum ?n batjocur? apoi, dar doar a?a, cat s? aud? doar ea, ?Asta crede c?-s Maica Tereza sau ce?! S?-l plang? Eu? Pe el? Ba s? a?tepte mult ?i bine." ?i, a?ezandu-se pe podea, chiar lang? pat, ??i puse laptopul pe bra?e ?i ?ncepu a lucra.

  This story is posted elsewhere by the author. Help them out by reading the authentic version.

  O or? mai tarziu ?ns?, SolHi se uit? la ceas: era 23.00, iar ?n jur era o lini?te mortal?. Cu excep?ia pic?turilor de ploaie care loveau violent ?n sticla geamului. Anume asta ?i f?cea vremea urat? de afar? s? se simt? atat de bine chiar ?i dac? erai undeva la cald. Ce-o uimi ?ns? pe SolHi fu faptul c?-?i aminti c? mai bine de o or? probabil Han DooSan nu se mai auzea milogindu-se lang? u??. ?S? fi plecat? Ei, nu cred! La cum ?l ?tiu... e mai ?nc?p??anat chiar ?i decat mine. Ia, Han DooSan, e?ti ?nc? acolo?" Nu-i r?spunse ?ns? nimeni. De asta SolHi se ?ncrunt?. ?Ne juc?m de-a ??oarecele t?cut" se pare. Nu, fie pe-a ta!" ?i, ridicandu-se de jos, se ?ndrept? spre u??.

  ?n dreptul u?ii ?ns? se opri ?i ascult?. Nu se auzea nimic pe hol ?ns?. ?tia la sigur totu?i c?-i acolo el, c?ci ?i sim?ea deja prezen?a. De asta ?i cr?p? ea u?a, doar ni?el, cat s?-l poat? vedea. Astfel putu vedea c? st?tea ghemuit, a?ezat pe podea, ?i tremurand ca varga. Dar, de?i auzise el c? u?a se ?ntredeschise, nici m?car n-o privi, ci o f?cu pe sup?ratul.

  SolHi, surazand, c?ci acest nou Han DooSan era ceva ce ea nu mai v?zuse pan? atunci, deschise u?a ?i a?tept?. Abia dup? cateva clipe DooSan se uit? la ea, de parc? ar fi fost un c??elu? ofensat. ?Ce?" ?l ?ntreb? ea, for?andu-se s? nu rad?.

  ?Vreau ?n?untru!" ?i spuse DooSan pe un ton plang?re?. ?Te rog! Mi-am ?n?eles gre?eala! Jur! Nu mai las nicicand pe nimeni ?n?untru. Doar... las?-m? s? intru! Ok?!" ?i f?cu o mutr? comic?, cer?ind ?ndurare.

  V?zand asta, SolHi scutur? din cap cu repro?, ?De te vede cineva astfel s-a zis la sigur cu onoarea ta de macho man." ?i, ?ntorcandu-i spatele, intr? ?n apartament. L?s? ?ns? u?a deschis?. De asta ?i ranji DooSan satisf?cut: ca?tigase. Dar, pan? s? realizeze SolHi ce ?i cum, DooSan nu doar c? intr? ?n apartament, dar ?i ?ncepu apoi s? schimbe codul. ?Ia, Han DooSan, tu ce naiba crezi c? faci acum? ?i... cand ai reu?it s?-?i salvezi amprenta?" Strig? la el SolHi, v?zandu-l ce face.

  ?Chiar din prima sear?. Da iaca nu m-am gandit c? era absolut necesar s? mai fac ceva ca s? nu fiu l?sat pe dinafar?."

  ?Altceva? Precum?"

  ?Vino pan? aici ?i-?i ar?t!" SolHi, privind insistent la DooSan ?i mai ales v?zand ranjetul lui ciudat, ??i zise c? ceva nu era curat acolo. Chiar ?i a?a se apropie de el convins? fiind s?-i afle toate trucurile ?i apoi s? le foloseasc? ?mpotriva lui. Cea care c?zu ?n capcan? ?ns? fu chiar ea, c?ci, imediat ce fu la doar un pas de DooSan, acesta o imobiliz? de la spate, apoi, for?and cu ea, reu?i s?-i apropie degetul cel mare de cheia electronic? ?i s?-i ?tearg? amprenta. Dup? asta schimb? iar parola. ?Acum e bine," murmur? el satisf?cut, apropiindu-se de pat ?i ?nf??urandu-se ?n p?tur?.

  Extrem de uimit?, dar totu?i nu ?ntr-un mod pl?cut, SolHi privi cand la u?? cand la Han DooSan. ?ntr-un final ?i spuse, ?uierandu-i printre din?i, ??i-a zis cineva c-ai obraz gros? Nu pot s? cred: ?ie, dac?-?i d? omul un deget, ?i iei toat? mana. Ia, Han DooSan, cu tine vorbesc acum."

  ??i? Nu ?n?eleg ce vrei de la mine acum. ?i eu tr?iesc aici. E normal s? fac astfel de lucruri. ?i... de fapt nu ?n?eleg de ce-mi repro?ezi mie, cand singur? m-ai l?sat ?n frig."

  ?Iar tu se pare c? nicicand n-ai auzit c? lac?tele astea tot se pot schimba."

  ?Doar ?ncearc?. Desigur, dac? vrei s? te mu?i ?n apartamentul meu. De acolo la sigur nu scapi."

  ??n apartamentul t?u? Eu?"

  ?Da. Ai auzit bine: ?n apartamentul meu, iar asta o s? fie pedeapsa ta de faci ce-ai spus. A?a c? nu m? provoca, c?ci nicicand n-o s? ca?tigi ?n fa?a mea."

  ?Uh, cat e?ti de nesuferit. Nu, fie pe a ta. ?i parola? Cea nou?, care-i?"

  ?Aaa, parola! E simpl? de altfel. Ziua cand ne-am cunoscut," r?spunse DooSan calm. Se mir? ?ns? s? vad? c? ochii lui SolHi sc?p?rau de furie.

  ?Tu acum... ai pus ca parol?, la u?a mea, ziua cand eu ?i Han YuSan...?"

  ?Ia!" Strig? DooSan. ?Tu chiar atat de nebun m? crezi? M? refeream la data cand ne-am rev?zut."

  ?S? te ia... ?i da, e?ti nebun. De la frig se pare c? ?i se trage, pinguin polar ?nghe?at ce e?ti," strig? ea, intrand ?n baie ?i trantind u?a.

  ?Cel pu?in f?-mi un ceai!" ?i strig? DooSan din urm?, convins fiind s-o scoat? din s?rite ?i s?-?i scoat? parleala pentru c? ?nghe?ase bine timp de-o or?. Ba chiar ?i str?nut?. ?n loc s?-i fac? un ceai sau s?-i spun? ceva, fie ?i de ?bine," SolHi deschise u?a la baie ?i-o mai tranti odat?, semn c? DooSan o c?uta cu lumanarea. El ?ns?, deloc deranjat, doar continu? s? bomb?ne, ?Da, da! Cine-a pierdut mila s-o g?seasc? SolHi?! Nimeni. ?i... mai degrab? m? ?nc?lzesc ?ntr-un frigider la minus 50 de grade decat Ian SolHi s? aib? mil? de mine," ?i mai str?nut? odat?, atat de tare c? sim?i c?-i ?iue urechile.

  ***

  ?ntins pe burt?, pe pat, ?i ?nvelit ?n p?tur?, DooSan se trase un pic mai spre SolHi, care ?edea lang? pat, a?ezat? pe podea. ?i, i?indu-se un pic pe dup? um?rul ei, se holb? la ecranul ei, ?ncercand s? vad? la ce tot lucra ea atat de intens. Dar, cum nu se vedea prea clar de la distan?a la care era, se ?nf??ur? mai bine ?n p?tur? ?i se trase ?i mai aproape de ea.

  SolHi nu-l sim?i la ?nceput. Dar, cand DooSan ?i atinse um?rul cu b?rbia, ?l privi pe sub sprancene, c?ci era ciudat s?-l vad? cu gatul ?ntins spre ea ?i holbandu-se, dup? cum i se p?rea ei, la ea ?n decolteu. ?Ce naiba crezi c? faci acum?" ?i ?uier? SolHi printre din?i.

  DooSan ?ns? nu-i r?spunse. Doar se trase ?i mai aproape de ea ?i ?ncerc? s? sorbeasc? din cea?ca de ceai pe care SolHi o ?inea ?n man?. Ea, ?n?elegandu-i ?n sfar?it inten?ia, mut? cana ceea mai departe de el pan? DooSan nu fu ?n stare s? ajung? la can?. De asta ?i-o privi el furios. ??i-i jale sau ce?"

  Fu randul lui SolHi s? nu r?spund?. Nu verbal, desigur. Ea doar ?i ar?t? cana ?i apoi ?i f?cu semn s? se duc? la buc?t?rie de voia s? bea ceva cald. Dar... s? se ridice Han DooSan de pe patul cela i se p?ru lui o idee a naibii de proast?. Doar o privi iar cu ochi de c??el ce cer?e?te ?ndurare ?i-i spuse, milogindu-se: ?Sunt bolnav. Ar trebui s?-?i accep?i responsabilitatea pentru asta ?i pentru c? m-ai l?sat afar?, ?n frig, cand plou?. De asta m-am ?mboln?vit. ?i cred c? am ?i febr?. Dac? nu m? crezi po?i s?-mi atingi fruntea."

  ?Ba m? lipsesc!" ?i spuse ea ?i-i d?du cana. Apoi se duse la buc?t?rie s?-?i serveasc? ei alta. ?Mai ceva ca un copil," bomb?ni ea. ??i... se poate de ?tiut ce faci pe patul meu? A ta e sofaua."

  ?Sofaua? De cand? Din cate ?tiu eu am cump?rat patul ?sta. Azi. A?a c?-i al meu."

  ??i cine-ar trebui s? doarm? pe sofa atunci? Eu?"

  ?Po?i dormi ?i tu pe pat. Doar nu mu?c."

  ?Aha. ?n visele tale." ?i se a?ez? din nou pe podea, privindu-l furioas? pe DooSan, care ranjea la ea, satisf?cut. ??i ?terge?i ranjetul cela de pe fa??."

  ?De ce? M?car s?-mi savurez victoria."

  ?Da nu mai spune?! ?i cine ?i-a spus c-ai ca?tigat? ?nc? n-ai dormit acolo ?i te asigur c? nici n-o s? dormi. ?i, de nu-?i place sofaua, po?i dormi afar?. Oricand."

  ?Nu m? po?i goni dac? ceva. ?tiu parola!" ?i sorbi zgomotos din ceai.

  ?S? te ia naiba de... tr?d?tor!" ?i porni iar video-ul la care se uita. ?Apropo, ?tiai c? Park Yu Ra a plecat din spital?"

  ?Da. Mi-a spus detectiv Kan dup? ce m-ai l?sat singur ?n parc. De ce?"

  ?Pentru c? ?mi e al naibii de curios s? aflu cine-a ajutat-o s? plece," ?i, ?ntorcand ecranul laptopului spre el, DooSan putu vedea cum acela?i b?rbat cu care SolHi luptase dup? ce c?zuser? de pe acoperi? o sus?inea pe Yu Ra de bra? ?n timp ce p?r?seau spitalul.

  ?Probabil c?-?i ba?i joc de mine acum."

  ?Ba din contr?: sunt cat se poate de serioas?. ?n special dup? ce-am aflat c? Park Yu Ra nu exist?. E fantom?, c?ci... acum un an, a fost ?ngropat?," ?i fu randul lui SolHi s? ranjeasc?, triumf?toare, privind la fa?a lui DooSan, care-o privea tamp.

  ?Ya, SolHi, ?n?eleg c? tu ?i Yu SuJin bate?i campii din cand ?n cand, ?n special dandu-mi seama cum ai pus tu mana pe ?nregistrarea dat?, c?ci ?mi miroase c? nu-i luat legal din Baza de Date Na?ional?. Dar totu?i: o fantom??! Hai s? nu exager?m acum. De fapt nu doar eu am v?zut c?-i vie. Cu to?ii am v?zut-o ?n apartament, atunci cand a fost ?njunghiat?. ?i te asigur c?-i cat se poate de vie."

  ?Ar trebui s? le spui asta p?rin?ilor ei. Cu un an ?n urm? anume ei au ?nmormantat-o pe Park Yu Ra, ?n ora?ul natal."

  ?Ok, s? zicem c?-i adev?rat ce zici. Dar... cum r?mane cu documentele ei? Le-am verificat ?i nu-s false. ?i, dac? era moart?, dup? cum sus?ii, am fi v?zut asta ?n baza de date."

  ?Ei bine nu ?tiu cum a reu?it s?-?i p?streze documentele, dar cert e c? to?i care-o ?tiau sunt la curent c?-i moart?. Dar... ce-am mai aflat e c? sunt dou? registre ?n care figureaz? numele lui Park Yu Ra: unul ?n care a fost ?nregistrat? moartea ei ?i cel de-al doilea ?n care-a cerut documente noi. Motivul: un accident la munc? care i-a ?ters amprentele. ?n acest mod a ob?inut se pare ?i-un nou pa?aport."

  ?Ia stai a?a: ce fel de accident putea s?-i ?tearg? amprentele?"

  ??tiu ?i eu?! Ar trebui s-o ?ntreb?m pe ea. Desigur: dac-o g?sim."

  ?Asta e de la sine ?n?eles. Dar totu?i, ca s? ?n?eleg, ce sus?ii tu e c? nu pe Park Yu Ra am salvat-o noi atunci?"

  ??i nu doar eu cred astfel. SuJin a ?ncercat s?-i verifice datele. Dar... n-a putut afla nimic, c?ci, n-are amprentele ?nregistrate, ci doar scanarea retinei ?i asta e..."

  ?SF."

  ?Ba nu. O metod? a naibii de bun? ca s? nu fii identificat. De ce? Pentru c? noi n-avem aceast? metod? de verificare a datelor. A?a c? o persoan? f?r? amprente poate fura, ucide, r?pi sau orice altceva face f?r? s? se team? c? va fi prins."

  ?Inteligent. Ce pot spune?!"

  ?Aici trebuie s? fiu de acord cu tine."

  ?Atunci? Cum d?m de ea ?i cum afl?m cine-i de fapt?"

  ?Simplu: eu zic s-o dezgrop?m!"

  DooSan o privi cu ochii cat cepele, ?S-o dezgrop?m? Pe cine?"

  ?Pe Park Yu Ra. Doar astfel putem afla cine de fapt a fost ?ngropat acum un an. Mai mult de atat: verificand datele lui Kim Ha Na, ?n special pozele de pe re?elele de socializare, am putut afla c? cele dou? nu s-au v?zut mai bine de 10 ani. S-au re?ntalnit ?ns? acum 2 luni, iar asta se poate vedea din aceast? poz?," ?i, privind atent la fotografia ar?tat? de SolHi, DooSan le v?zu pe cele dou? tinere zambind fericite, iar sub poz? era scris, ?O dulce revedere."

  ??inand cont de faptul c? nu s-au v?zut mai bine de 10 ani e posibil ca Park Yu Ra s?-?i fi f?cut opera?ii plastice."

  ?E posibil!"

  ?Dar, SolHi, indiferent de cum n-ar fi ar?tat sau s-ar fi schimbat Park Yu Ra ?n ace?ti ultimi 10 ani, amintirile nu le po?i pretinde. Ce dac? Park Yu Ra e real? ?i doar ?i-a ?nscenat moartea?"

  ?Te referi la ce-a spus Dja Iun?"

  ?Da. S? nu uit?m c? iubitul ei datora o mul?ime de bani, datorii pe care se pare c? nu le putea pl?ti. S? zicem c? ?moartea" lui Yu Ra i-a ajutat pe to?i. ?i... dac? a reu?it s? duc? poli?ia de nas, pretinzand c-a fost ?njunghiat? de cineva, s? ?moar?" o scotea dintr-o mul?ime de probleme. Cel pu?in nu mai era obligat? s? pl?teasc? pentru gre?elile lui."

  ?SF mi se par acum cele spuse de tine. Sunt doar copii, DooSan. N-au mai mult de 25 de ani. S? ucid? pe cineva ca s?..."

  ?SolHi, ascult?-m? cu aten?ie: vorbim aici de zeci de mii de euro ?i sclavie sexual?. Ceva care s-a schimbat radical ?ntr-o singur? zi. Pentru mine nu e SF, ci al naibii de suspect."

  ?Data cand Park Yu Ra a fost declarat? moart?," murmur? SolHi dintr-o dat?. ?Dar... cum de aflat dac?...?"

  ?S? facem ce-ai spus: s?-i deshum?m trupul ?i s? cerem un test ADN. Nu cred c? p?rin?ii ei o s? se opun? de le spunem c?-i posibil ca nu copilul lor s? fie ?ngropat acolo ?i c? degeaba au plans lacrimi amare."

  ?S? sper?m c? ai dreptate, DooSan. ?n caz contrar, cei uci?i ?i ?ngropa?i o s? fim noi la sigur." Chiar ?i a?a, chiar dac? nu era de tot convins? de planul cela, SolHi era sigur? c? cele spuse de DooSan aveau sens ?i c? prea multe coinciden?e inexplicabile g?seau ei ?n acel caz.

  ***

  A doua zi, dis-de-diminea??, SolHi ?i restul echipei merser? ?n satul natal al lui Park Yu Ra. Dar le trebui destul de mult? vreme ca s?-i conving? p?rin?ii s? accepte deshumarea. ?ntr-un final ?ns? cei doi acceptar?, iar echipa de legi?ti se apuc? de deshumat trupul, folosind pentru asta un mic excavator.

  De asta ?i st?tea SolHi ?n acele clipe la ca?iva metri distan?? de excavator, cu bra?ele cruci? pe piept ?i supraveghind cu aten?ie lucr?rile. Dar, cand ma?ina lui DooSan se opri nu departe de ei, se ?ntoarse spre el ?i a?tept? ?n t?cere pan? el ajunse lang? ea.

  ?Au ?nceput demult?" ?ntreb? DooSan.

  ?O jum?tate de or? ?n urm?. Ar trebui s? termine deja. ?i... ne-am ?ntarziat din cauza mamei lui Park Yu Ra, c?ci, afland despre probabilitatea ca ei s? fi ?ngropat copilul altcuiva acolo, a fost ceva prea impactant pentru ea. De aceea ?i ?i-a pierdut cuno?tin?a de mai multe ori, iar prietenul t?u, iubitorul de p?pu?i, a trebuit s-o ajute mai ?ntai pe ea."

  DooSan o privi cu repro?, ??tiu c? nu-?i place GhiYon, dar s?-l nume?ti ?iubitor de p?pu?i" mi se pare prea mult. Chiar ?i pentru tine, SolHi."

  ?Dac? zici! N-ai decat s?-l aperi! Eu... n-o s?-mi schimb p?rerea."

  ?Fie pe a ta. N-am cand s? m? cert cu tine acum. ?i... ce-i cu um?rul?"

  ?E mai bine acum. Doctorul mi-a spus c? nu mai e necesar s? port suportul, iar de doare am pastile."

  ?Iar... calmante?!" ?i spuse DooSan ironic. V?zand ?ns? mutra acr? a lui SolHi, schimb? subiectul. ?S? ne apropiem de restul! Se pare c-au terminat! V?d sicriul."

  SolHi doar d?du din cap c? da ?i se apropiar?. Dar fur? nevoi?i s? a?tepte alte minute bune pan? reu?ir? ca mama lui Yu Ra s? se ?ndep?rteze de sicriu, c?ci de imediat ce medicii legi?ti ?l scoaser? afar? din groap?, ea se apropie de el ?i planse ?ndelung. Apoi, ?n timp ce ea plangea ?n bra?ele so?ului, GhiYon le f?cu semn celorlal?i din echipa lui, iar aceea duser? sicriul la cortul improvizat ce se afla nu departe de ei.

  DooSan ?ns? nu-i urm? imediat ?i asta din cauza c-o observ? pe SolHi privind insistent la mama lui Yu Ra. ?i, pentru o clip? doar, DooSan ??i aminti de cand ea plansese neconsolat? ?n bra?ele lui ?n urm? c-o zi. De asta ?i-o ?mpinse u?or de la spate, ca s-o readuc? cumva la realitate. ?S? mergem ?i noi cu ceilal?i!" ?i spuse mai apoi.

  Ajunser? ?n cort ?n clipa ?n care GhiYon terminase deja verificarea preliminar?. Iar cand ?i v?zu pe DooSan ?i SolHi intrand, ?n?f?c? o foaie de hartie de pe mas? ?i i-o puse lui DooSan ?n man?.

  ?Ce-i asta?" ?ntreb? DooSan curios.

  ?Am aceea?i ?ntrebare pentru tine, Han DooSan. Ce-i asta?" ?i GhiYon surase, v?zand ?ncurcarea de pe fa?a lui DooSan.

  ?Rezultatul unei autopsii. Al lui Park Yu Ra din cate v?d. Nu ?n?eleg ?ns? ce-i ?n neregul? cu acest rezultat. Din cate v?d a murit ?n urma unui accident rutier dup? ce s-a lovit de volan ?n piept. Asta a provocat un atac de cord. Cel pu?in asta scrie aici."

  ?Aga, asta am v?zut ?i eu. Numai c? ?ntrebarea mea e: de cand volanele au topoare ata?ate de ele?" SolHi ?i DooSan ?l privir? cu ochii cat cepele. ??i mai ales: de cand ?n urma unui accident te alegi cu ditamai lovitura de topor dup? ceaf??"

  ?Ce mama dracului ?ndrugi acum, Park GhiYon?" Strig? DooSan la el. ?Care crim?? De cand o crim? se declar? ca accident rutier?"

  ?Iaca asta va trebui s?-l ?ntreba?i pe medicul legist care-a semnat foaia asta. ?i, ca s? termin s? v? uimesc, n-a murit ea ?n accident, c?ci, chiar dac-a murit ?n urm? cu un an, e mai mult decat clar c-a fost victima trafican?ilor de organe. Ce nu lipse?te: doar inima!"

  SolHi se cutremur? atat de tare auzind asta c? DooSan fu nevoit s-o su?in? s? nu cad?. Asta-l uimi pan? ?i pe GhiYon, care nicicand nu se a?teptase ca o asasin? de teapa lui SolHi s? reac?ioneze astfel. ?Ce? Vre?i s? spune?i c? Park Yu Ra a murit dup? ce iubitul ei a...?" Bolmoji SolHi.

  ?Ba bine c? nu!" Auzir? ei glasul lui Kan, care intr? ?n cort. ?Park Yu Ra nu-i moart?. E aceea?i pe care-am v?zut-o noi, iar p?rin?ii ei tocmai au confirmat asta. A?a c?, fra?ilor, se pare c? va trebui s? afl?m pe cine-au ?ngropat ?n locul ei ?i cum a fost ucis? victima de fapt."

  ?Sun? logic!" Spuse GhiYon. ??i, a naibii situa?ie: cerceta?i parc? lipsa cuiva, dar a?i dat de-o crim? cu sange rece. Ce pot s? v? spun dragilor: felicit?ri! Iar a?i reu?it s? v? b?ga?i cu succes ?n probleme."

  ?Spune-mi ceva nou!" Marai DooSan. ??i aici vorbim mai mult decat a ne b?ga noi ?n probleme: vorbim de o crim?, iar asta se pare c? e ceva ce ne dep??e?te cu siguran??. A?a c?... o s? dau pan? cand un telefon. Iar tu, GhiYon, iei trupul cu tine, c?ci... f?r? o autopsie detaliat? trupul ?sta n-ajunge iar ?n p?mant."

  ?Nu cred c? familia o s? accepte asta," bomb?ni Kan.

  ?N-au ?ncotro oricum. Singur ai spus c-au recunoscut-o pe Yu Ra din poze. De aceea au pierdut orice drept la trup. A?a c?... SolHi, ia declara?ia p?rin?ilor! Vom avea nevoie de ea, c?ci indiferent de cine-i ?n spatele acestui caz, eu nu-l ?nchid a?a u?or, chiar de-o fi s? ard? lumea." Apoi DooSan ie?i din cort, formand un num?r.

  ?S? mergem s? vorbim cu p?rin?ii lui Park Yu Ra, SolHi," ?i spuse Kan. ??i se pare c? vom avea nervi de o?el pentru asta." Kan ?ns? plec?, v?zandu-i pe SolHi ?i GhiYon schimband priviri.

  Sim?ind c? ea r?mase acolo ca s? cear? ni?te explica?ii pentru cele ?ntamplate cu o zi ?n urm?, GhiYon spuse, ?Ascult? detectiv Ian, eu doar..."

  ?Ai f?cut ce-a trebuit s? faci, Doctor Park. Pan? la urm?, Han YuSan ??i era prieten. ?i, de-a? fi fost ?n locul t?u ?i-a? fi b?nuit c? tu l-ai ucis, a? fi f?cut la fel sau poate mai mult. Dar totu?i... a-?i mers prea departe speculand c?-mi pierd min?ile din cauza vinei pe care-o sim?it pentru Han YuSan. Te asigur c? gre?e?ti, c?ci nu-s false iluzii ce-mi amintesc ?i nicidecum sentimente ce m? apas?, ci realitatea. ?i, dat fiind faptul c? DooSan ?tie deja despre asta, o s?-?i spun ?i ?ie: durerile celea nu-s fantom?, ci reale, c?ci ?n noaptea aceea, cand Han YuSan a murit, am pierdut un copil. Da, am fost lovit? ?n pantece iar ?i iar, cu bestialitate, doar ca s? pierd acel copil. Dar... singurul lucru pe care mi-l amintesc e c? doar eu ?i Han YuSan eram ?n depozitul cela. Nimeni altcineva."

  ?Ascult?, detectiv Ian, acuzandu-l pe YuSan de..."

  ?De ce ?i nu?! Eu am fost acuzat? c? l-am ucis doar pentru c-am fost g?si?i doar noi doi ?n acel depozit. ?i, de-i adev?rat ?i eu l-am ucis atunci, a fost pentru c? m-am ap?rat, c?ci de el ?mi amintesc c? m? lovea iar ?i iar. A?a c? te sf?tui s? nu-?i pierzi timpul deschizand un alt proces, c? vei pierde cu siguran??. De ce? Pentru c? de data asta n-o s? tac ?i de trebuie s? ?mpro?c pe cineva cu noroi, fie ?sta ?i Han YuSan, ca s? tr?iesc, atunci o s-o fac. Te asigur. Dar totu?i, dac? nu Han YuSan a fost cel care mi-a ucis atunci copilul ?i nu eu l-am ucis pe el atunci..."

  ?...a fost un al treilea acolo. Cineva de care nu-?i aminte?ti."

  ?A?a e. ?i... acum c? obiectivele noastre coincid sau cel pu?in asta cred, consider c?-i o idee a naibii de bun? s? cercet?m ?mpreun? acest caz. DooSan va fi desigur implicat sau cel pu?in va fi pus la curent cu ce afl?m, c?ci n-am de gand s? mai ascund nimic. Nu de data asta. A?a c?, de te hot?r??ti s? m? aju?i, sun?-m?! DooSan ??i poate da num?rul." Dup? care SolHi ie?i din cort ?i se apropie de Kan, care vorbea cu p?rin?ii lui Yu Ra.

  Privind ?n urma ei, GhiYon se sim?ea confuz. De asta ?i se uit? apoi spre DooSan, care vorbea aprins cu cineva la telefon, fiind cu spatele la cort. ?Chiar am gre?it noi atat de mult, DooSan?" Murmur? doctor Park. ?YuSan, prietene, sunt sigur c? tu n-ai fi putut-o r?ni. Atunci, ce dracu s-a ?ntamplat ?n noaptea aceea ?n acel depozit? ?i de ce nimeni n-a ?tiut c? mergi acolo atunci?"

  ?Doctor Park, privi?i aici! Se pare c?...," auzi el glasul unuia dintre colegii lui. De asta fu el nevoit s?-?i lase gandurile pentru mai tarziu. Dar, chiar ?i a?a, privi pentru o clip? spre mama lui Yu Ra care plangea neconsolat? ?n timp ce Kan ?i so?ul ei o ajutau s? se apropie de ma?in?.