Se aude ?n jur un ?opot de ap? ce curge la vale, iar al ei ?opot se ?mplete?te cu razele de soare care-i ?nc?lzesc trupul ?i amintesc raului c? se ?ncepuse deja o nou? zi. Cu toate acestea ?ns? raul e ?nc? lene? ?i-?i mi?c? ?ncet trupul, ?erpuind printre pietre, ?n timp ce o rafal? de vant juc?u? ?i tremur? de uimire oglinda sclipitoare, pictand pe ea, ?n mici valuri, o imagine de poveste. Odat? cu raul, natura ?ntreag? se treze?te ?i al ei glas molcum se aude murmurand, mul?umind Spiritului Vie?ii pentru noua zi, iar ?n a lor rug?ciune se aude antica voce a copacilor ?i muzica de poveste a ?ndep?rtatului Aeon, muzic? ale c?rei note plutesc ?n jur ?n timp ce ies din flautul Gaeiei.

  Era a?ezat? ?n acele clipe pe p?mant, cu al ei picior gol atingand apa raului, ?n timp ce canta atat de frumos la flaut. ?i, urmand ritmul muzicii ei, valurile mici ale apei raului erau cand rapide, cand ?ncete, de parc? o man? imaginar? ar fi desenat, pe a apei suprafa??, b?taia inimii vie?ii, dansul timpurilor ?i Magia Lumii.

  ?i acest dans Gaea ?l putea vedea pe suprafa?a apei, ?n timp ce canta la al ei flaut, pentru c? doar astfel ?i pl?cea s? priveasc? natura care se trezea diminea?a, auzind, cu a ei ureche interioar?, cum ramurile copacilor trosneau u?or, ?n timp ce-?i ?ntindeau ale lor m?dulare, astfel alungand amor?eala adunat?-n al lor ser peste noapte. De asemenea, ?n acea ap?, era reflectat? ?i via?a p?durilor: cum vie?uitoarele ??i ?ncepeau rutina zilnic?, iar a lor continu? gr?bire f?cea cumva inima Gaeiei s? tresar?, c?ci, ?n acea priveli?te, se reg?sea de asemenea binecuvantarea unei mame.

  Dar, dintr-o dat?, muzica Gaeiei deveni trist?. Apoi vocea unei femei se auzi lang? ea, cantand al ei cantec de jale: Samandra.

  ?Lumea moare, nu vezi asta?

  ?n timp ce-mi ia via?a cu ea.

  ?i-ale mele regrete, ?i-a mea nelini?te,

  Ce se na?te acum din respira?ia mea.

  Spune-mi, tat?, te rog, spune-mi:

  De ce-ar trebui via?a s? se termine aici ?i acum?

  ?nc? nu am terminat a mea visare,

  ?i-a mea inim? ?nc? iube?te gustul dulce-al vie?ii.

  Te rog, Moarte, te rog, ai mil?,

  Nu vreau s? plec, s? las ast? lume.

  C?ci aici ?mi este inima, aici ?mi e prezentul:

  Ai mei copii, a mea dragoste ?i a-l meu c?min.”

  Samandra ?ns? a t?cut ?n momentul ?n care Gaea a ?ncetat s? mai cante la flaut. Apoi cele dou? femei r?maser? a?ezate una lang? alta. Totu?i t?cerea lor f?cea s? se simt? de parc? ar fi fost singure pe malul acelui rau.

  Dar, ceea ce era ciudat era faptul c? triste?ea Gaeiei era luat? din inima Samandrei, deoarece Samandra plangea ?n lini?te, ?n timp ce ai ei ochi plini de lacrimi priveau ?n distan?? la tremurul copacilor ce cre?teau pe cel?lalt mal al raului. ?ntr-un final, cand se s?tur? de plans, pieptul i se ogoi ?i ochii tri?ti ?i goi continuau s? priveasc? zarea, Samandra spuse: ?ea a putut s?-mi vad? moartea."

  Love this novel? Read it on Royal Road to ensure the author gets credit.

  ??tiu,” r?spunse Titanida. ?Eu am fost cea care i-a dat acest dar.”

  Samandra se uit? la Gaea. Pe fa?a ei ?ns? nu se citea nicio urm? de uimire sau ur?, la fel cum nimic nu i se citea ?n priviri. ?De ce? De ce ai f?cut asta, Mam? P?mant? Ea e ?nc? atat de tan?r? pentru a ?nfrunta acest crud adev?r al vie?ii.”

  ?Da, ea este tan?r?, dar ea a fost n?scut? ca s? ?nfrunte aceast? lume ?i ?n al ei sange curge profe?ia timpurilor. De aceea, pentru c? ea trebuie s?-i fac? fa?? lui Eris ?ntr-o zi, trebuie ?i s? se preg?teasc? din timp pentru asta.”

  ?Dar cum r?mane cu Clepsidra Timpului?” ?ntreb? de data asta Samandra, f?r? s?-?i ia ochii de la Titanid?, care ?ncerca totu?i s? evite privirea femeii.

  ?Nu am o astfel de putere ?i tu ?tii asta, Samandra. Dar tu ai avut aceast? putere ?i i-ai dat-o fiicei tale ?n ziua ?n care ai murit.

  ?Dar… cum s-a putut ?ntampla asta cand nu-s decat o simpl? femeie?”

  Gaea zambi. Era uimit? s? afle ?nc? odat? c? fiin?ele umane tr?iesc ?nc? ?n ignoran?a propriei puteri, chiar dac? de mii ?i mii de ani purtau acea putere ?n al lor sange. Dar, anume pentru c? sim?i nevoia s? lumineze mintea Samandrei, spuse: ?cand aceast? lume a fost creat?, Yggdrasil le-a dat oamenilor un dar: Balan?a Timpului ?i a Spa?iului ?i nu vorbesc acum despre Balan?a care a fost creat? de Haos ?i Eris la ?nceputul acestei lumi. Acea Balan?? e ?nc? ?n Cosmos, acolo undeva. Cred. Dar, dup? Primul R?zboi, acea Balan?? a fost ?mp?r?it? ?n multe alte Balan?e ?i una dintre ele a fost dat? poporului t?u. Totu?i numai una dintre fetele acelui Popor putea s? controleze puterea acelei Balan?e: tu. ?ns? tu nu ai putut face asta, chiar dac? erai a Balan?ei st?pan?, c?ci al t?u ochi interior era orb ?i nu l-ai putut deschide ca s? faci fa?? adev?rului vie?ii.”

  ?S? fac fa?? adev?rului vie?ii? Care adev?r, Mam? P?mant?”

  ?Singurul care exist? de cand a fost creat? lumea ?i care va exista pan? la al ei sfar?it: r?zboiul dintre Bine ?i R?u, c?ci acest r?zboi nu st? doar ?n puterea Titanilor sau a celor care controleaz? Magia. Oamenii au o putere interioar? pe care noi n-o putem controla ?i dac? voi ve-?i accepta acea putere, pute?i schimba lumea ?i ?ns??i R?ul tremur? cu ?ntreaga sa fiin?? numai gandindu-se la asta, deoarece R?ul ?tie c? el are putere limitat? ?n fa?a oamenilor.”

  ?Dar… oamenii sunt slabi. Oamenii sunt lacomi. Ei ??i doresc mai mult decat pot avea sau duce pe umeri. Din aceast? cauz? au loc atat de multe r?zboaie pe aceste ?ntinsuri, luandu-le frumuse?ea ?i alungand pacea.”

  Spunand asta, Samandra se ghemui, strangandu-?i genunchii la piept cu ambele bra?e. ?i, parc? mutat? de o ciudat? putere invizibil?, ea se apropie de ap?. Apoi ?ntinse a ei man? ?i atinse suprafa?a apei ?i astfel putu reflecta, pe oglinda cristalin? a raului, ale ei amintiri: despre timpuri cand a fost for?at? s? lupte, cand a fost for?at? s? ucid?, cand a fost for?at? s? fug?.

  Gaea ?ns?, de?i vedea acele amintiri pe oglinda apei, decise s? nu vorbeasc? despre regretele ?i melancolia din sufletul Samandrei. Ea avea altceva de gand s?-i reveleze. De aceea spuse: ??n ziua cand ai murit, Mannar a luat ceva de la tine. ??i mai aminte?ti ce ?i-a luat el?”

  Samandra ??i ?ntoarse din nou capul ?i privi la Titanid?, ?ntrebandu-se ?n sinea ei ce ar fi putut lua Mannar de la ea. Deodat?, parc? lovit? de o nea?teptat? revela?ie, fa?a ei se lumin?: ?o ?uvi?? din al meu p?r,” ?opti ea. ?Dar, de ce? Ce ar fi putut face el cu ea?”

  ?Urmeaz?-m?! ??i voi ar?ta ce s-a n?scut din p?rul t?u ?n acea zi.” Apoi Gaea se ridic? ?n picioare ?i f?cu ca?iva pa?i spre p?dure. Se opri ?ns? sim?ind c? Samandra nu p??e?te ?n spatele ei. A?a c? se ?ntoarse ?i-o v?zu stand ?n acela?i loc.??De ce nu m? urmezi?” O ?ntreb? Gaea.

  ?Deoarece nu pot p?r?si acest loc unde R?ul mi-a luat via?a ?n acea zi. El m-a blestemat s? fiu captiv? aici ?i ?n cer. Dac? voi face doar un pas ?n afara acestui teritoriu atunci voi disp?rea ca cea?a dispersat? de vant.”

  Gaea ?ns? zambi. Apoi spuse: ?Blestemul a fost rupt atunci cand Samaya a atins clepsidra. Atingand-o, ea ?i-a eliberat sufletul, dar totu?i tu ?nc? nu te po?i ar?ta lor dac? nu e ?n al lor somn, c?ci profe?ia n-a fost ?nc? ?mplinit?.

  Dar tu m? po?i urma pe mine - cea care ?i-a ?nchis ochii atunci cand sufletul a p?r?sit al t?u trup ?i s-a ridicat la cer. ?i acum c? misterul a fost dezv?luit, s? mergem!” Spunand asta, Titanida ?i ?ntoarse spatele ?i se ?ndrept? spre p?dure. Samandra ?ov?i o vreme. Dar o urm? ?n cele din urm? pe Gaea, c?ci ?ntreaga fiin?? ?i cerea s? fac? asta dac? voia s? afle adev?rul ?i s?-?i apere copii.