??la-i Argol?” ?ntreb? E?ōl ?n ?oapt?, cand v?zu un punct alb, plonjand deasupra Ka?ka? Pēy-ului. Apoi, ?n?elegand c? acela era anume vulturul Argol, ??i r?spunse tot el, ?Se pare c? da. Dar nu ?n?eleg ce face aici cand eram sigur c? prin?esa Zeal l-a trimis s? dea de ?tire ?i altora despre pericolul care se apropie.”

  ?Poate c? are cui spune despre r?zboi ?i prin p?r?ile astea?” ?ntreb? Strebasus ?n ?oapt?. De aceea ?i privi E?ōl ?n dreapta sa. Astfel v?zu mirarea ?i pe fa?a celorlal?i doi o?teni care-l ?nso?iser? ?n acel loc pe lang? Strebasus.

  De altfel el vruse s? vin? singur ?n acea zon? s? vad? ce ascunde totu?i Ka?ka? Pēy-ul. Inlan Diar ?ns? fu de alt? p?rere, c?ci era totu?i periculos s? se avante singur ?n afara regatului. Mai ales cu mon?trii lui Tikil prin preajm?. De aceea ?i spuse comandantului s? ia doi sau trei oameni de n?dejde cu el. Astfel E?ōl ?l lu? pe Strebasus ?i pe doi dintre ajutorii lui cu el.

  Dar, imediat ce ajunser? la hotarul nordic al Pa?i Makka?-ului v?zur? stranii iscoade la intrarea ?n p?dure. De aceea ?i a?teptar? o vreme ?n locul de paz?, ascun?i dup? un zid ?nalt. ?i, cand ?n sfar?it v?zur? acele iscoade ascunzandu-se iar ?n p?dure, E?ōl le f?cu semn ?nso?itorilor lui ?i se furi?ar? cat mai discret posibil spre zona de stanci ce se afla undeva ?n partea stang? a hotarului, cumva fa?? ?n fa?? cu P?durea Tenebre. Apoi, printre stanci, ascunzandu-se ?n mare parte, ajunser? pe stanca cea mai ?nalt?, cea Nordic?, a Ka?ka? Pēy-ului.

  Acolo ?ns? se oprir? o vreme ?i privir? cu aten?ie ?n jur de team? s? nu fie iscoade ?i ?n acea zon?. Nu era ?ns? nimeni, nici m?car o preoteas? s? se roage Soarelui, c?ci anume ?n partea Nordic? a Pa?i Makka?-ului ?i ?n cea Sudic? a Ka?ka? Pēy-ului, cumva o zon? de mediere dintre ele, se afla Pirārtta?ai-ul sau cum mai era cunoscut? printre localnici - Zona Stancoas? a Rug?ciunilor. ?i anume Pirārtta?ai-ul f?cea de fapt ?i leg?tura dintre Regatul lui Inlan Diar ?i zona pe care Tikil ?i Tetapas o aveau ?n st?panire.

  Cu toate acestea, cu toate c? era lini?te ?n jur, E?ōl era totu?i nelini?tit. Avea ?i de ce s? se simt? astfel, c?ci se apropia solsti?iul de iarn?, o perioad? activ? pentru Preotesele Soarelui, Uyarvu, care obi?nuiau s? petreac? ?apte zile de rug?ciune pe acea stanc?, ?nchinandu-se lui Helyos ?i cerandu-i s? le binecuvanteze cu puritate, c?ldur? sufleteasc? ?i putere. ?n acele clipe ?ns? nu se z?rea nimeni.

  ?Se ?ntampl? ceva, comandante?” ?l ?ntreb? Strebasus pe E?ōl cand ?l v?zu uitandu-se cu aten?ie ?n jur.

  ?Da, e straniu. Acest loc.”

  ?Straniu? ?n ce fel?” Insist? ajutorul s?u s? primeasc? un r?spuns.

  ?S? v?d stanca Pirārtta?ai abandonat?. ?i… nicio Fecioar? Uyarvu ?nchinandu-se lui Helyos, de?i se apropie solsti?iul de iarn?.”

  ?Dar… nu ?n?eleg de ce, comandante, c?ci Uyarvu pot s? fi ales ?ntr-un final Zona Estic? s? se roage. S? nu uit?m c? Uyarvu ?nseamn? totu?i R?s?rit.”

  ?Ba nu, Strebasus. Uyarvu ?i-au ?inut ritualurile de rug?ciune anume aici. E imposibil ca dup? 7 milenii s?-l fi schimbat. Nu f?r? s? aib? o explica?ie logic?.”

  ?Atunci? S? trimit pe cineva la āram s? vad? ce se ?ntampl??”

  ?Nu. Nu cred c?-i momentul. S? afl?m mai ?ntai ce pun Tikil ?i Tetapas la cale. Pe urm?, de-o fi nevoie, ne-om ?ndrepta ?i spre zona estic? ca s? vedem ce are s? ne spun? preoteasa āram, c?ci sunt sigur c? ?tie multe despre ce se ?ntampl? aici. ?i… am impresia totu?i c? de niciuna din preotesele ei nu-s aici are cumva leg?tur? cu acele sunete stranii pe care spui c? oamenii t?i le-au auzit.”

  ?E ?i asta o posibilitate, comandante. Doar c? mi se pare totu?i ?i mie straniu, c?ci, din cate ?tiu, Uyarvu nicicand n-au ?ntrerupt ritualurile. Nici m?car pe vreme rea. Nu cred s? le fi speriat ni?te zgomote.”

  ?Eu totu?i cred c? e posibil asta. Dar, dup? cum am spus, s? mergem s? vedem ce ascunde mai ?ntai Ka?ka? Pēy-ul.”

  Strebasus nu mai spuse nimic. Doar privi la cei doi ajutori ai s?i ?i le f?cu cu capul s?-i urmeze. Apoi ?l urm? cu mare grij? pe E?ōl, care disp?ruse deja dup? una dintre stanci. Astfel, tot furi?andu-se, cei patru ajunser? ?n sfar?it ?ntr-o zon? abrupt?, cu stanci mult ie?ite ?n afar? ?i cumva ?plutind" deasupra pr?pastiei ce separa Pa?i Makka?-ul ?i Ka?ka? Pēy-ul. ?i, anume din acel loc, privir? cu aten?ie la grota ?n care ?tiau ei c? fuseser? ?nchi?i Tetapas ?i Tikil de milenii.

  Acolo ?ns? nu se vedea nimeni. Ba chiar era ?i-o lini?te stranie ?n jur. De aceea ?i privi E?ōl spre Strebasus, ?ntrebandu-l din priviri de v?zuse ceva. Acela ?ns? doar d?du din cap c? nu ?i apoi privi iar ?n jur.

  Tres?rir? ?ns? to?i patru cand zgomotele stranii din adancuri se auzir? iar??i. Dar, nici dup? minute de a?teptare, nu se v?zu nimeni ie?ind din acea grot?. Iar asta chiar c? le p?ru ciudat, c?ci cum era posibil ca s? se aud? zgomote din grot?, dar s? nu ias? nimeni afar??

  ?S? ne apropiem mai mult,” ?i spuse E?ōl lui Strebasus. Apoi, punandu-se pe burt?, se tar? pe coate mai spre marginea ascu?it? a rocii pe care se aflau. Totu?i se tar? el ?n partea stang?, acolo unde un mal al muntelui ie?ea tot mult ?n fa?? ?i dup? care se puteau ascunde ?n caz de ceva.

  Strebasus ?ns?-l urm? doar dup? ce se asigur? c? E?ōl era la loc sigur. Abia dup? aceea se puse ?i el pe burt? ?i se furi?? spre al s?u comandant. Dar, cand fu exact ?n dreapta lui E?ōl ?i vru s?-i spun? s? fie atent c? era totu?i o stanc? periculoas? pe care se aflau, t?cu ?i privi ?i el ?n dreapta, ca ?i E?ōl, cand o s?geat? alb? se avant? din ?nalturi, ?ndreptandu-se c-o vitez? uluitoare chiar spre intrarea ?n grota Ka?ka? Pēy-ului.

  Asta-l uimi enorm pe Strebasus, c?ci v?zuse clar c? acea s?geat? era anume Argol. De aceea ?i privi spre E?ōl, cerand un r?spuns de la el. E?ōl ?ns? ??i duse doar degetul ar?t?tor la gur? ?i-i d?du de ?n?eles c?-i momentul s? fie t?cu?i ?n acele clipe. Dup? care, discret, ?i ar?t? cu mana stang? spre intrarea ?n grot? unde Argol se oprise.

  Vulturul ?ns? nu se a?ez? pe roca din fa?a grotei, ci st?tea la cam doi metri ?n aer, b?tand vertiginos din aripi de m?tura la propriu praful din jur. Ba chiar scotea ?i-un sunet strident din al s?u gatlej, de parc? ar fi anun?at pe cineva de pericol sau s-ar fi certat cu cineva. Cui avea ?ns? ceva de spus nu era clar. De aceea ?i se privir? E?ōl ?i Strebasus ?ntr-un final, c?ci comportamentul lui Argol li se p?rea ?i lor straniu.

  Mult ?ns? nu le fu dat s? a?tepte, c?ci la cam dou? minute dup? ce Argol ?ncepuse s? bat? din aripi chiar ?n fa?a grotei, cei doi b?rba?i ?l v?zur? pe vultur tr?gandu-se brusc ?n spate, strangandu-?i cumva aripile pe lang? corp, de parc? ar fi avut o prujin? ceva prins? de corp, care, la semnalul vulturului, ?l trase ?napoi. Iar Argol se trase ?n spate exact ?n clipa ?n care un imens ?arpe gros, pe care nici E?ōl ?i nici ajutorul s?u nu-l mai v?zuse pan? atunci, se repezi din ?ntunecimea grotei cu gand s? ?n?face acea pas?re alb? ?n gur?.

  ?i, anume limba lung? ?i bifurcat? a ?arpelui, ce aproape ajunse la penele albe de pe pieptul vulturului, ?l f?cu pe E?ōl s?-?i acopere gura cu palma ca s? nu fie auzit strigand, c?ci lui i se p?ru c? Argol o s? ajung? pan? la urm? hran? pentru acea dihanie. R?sufl? ?ns? cat de curand u?urat, cand v?zu c? Argol ??i ?ntinse iar aripile larg ?n l?turi ?i ?ncepu apoi a pluti la o distan?? rezonabil? de ?arpe.

  ?arpele ?ns?, de?i p?rea calm, ?n ciuda faptului c? sc?pase prada printre degete, continua s? priveasc? furios spre acea pas?re alb? ce-i tot plutea pe dinaintea ochilor. Ba chiar se ?ncol?ci pe ?ase inele groase. ?i, dup? ce privi ?int? spre Argol, ?ncepu a-?i ?nvarti ochii ?n mici cercuri ?ncercand s?-l vr?jeasc? ?i s?-l atrag? pe vultur ?nspre el.

  Argol ?ns? nu era prost ?i se pare c? ?tia prea bine ce-i poate pielea acelui ?arpe. De aceea, ?n clipa ?n care z?ri ochii ?arpelui schimbandu-?i culoarea ?ntr-un negru ?n?el?tor, ??i stranse iar aripile pe lang? corp ?i se l?s? s? cad? ca o s?geat? ?n jos, spre profunzimea pr?pastiei Ka?ka? Pēy-ului.

  Mult ?ns? nu c?zu, cam dou? sute de metri doar. Dup? care, ?ntinzand iar aripile ?n l?turi, ?ncepu s? pluteasc? deasupra acelor curen?i transparen?i de aer ce se ?nvarteau ?n cerc, la vitez? lent?, deasupra acelui loc. ?i, de parc? ar fi prins puteri anume de la acei curen?i de aer, Argol ?a?ni ?ntr-un final iar ?n sus ?i trecu cat se poate de aproape de grota ?arpelui de-l f?cu pe acela s? se arunce spre el.

  Calcul? ?ns? gre?it mi?carea ?arpele, c?ci fu cat pe ce s? cad? de pe stanc?. Reu?ise ?ns? s? se opreasc? la timp. Dar chiar ?i a?a sim?i destul de bine marginea col?oas? a acelei stanci din fa?a grotei intrandu-i adanc ?n piele. De aceea l?s? s?-i scape un ?uierat prelung din gatlej, ar?tandu-?i astfel furia.

  Lui Argol ?ns? p?rea s? nu-i pese de asta, c?ci dup? ce f?cu cateva cercuri ?n ?nalturi, cobor? iar ?n fa?a grotei. R?mase ?ns? la o distan?? mult mai mare de ?arpe, ca s? nu-i dea ?ansa acestuia s?-l ajung? de-i trecea prin cap.

  Asta deja nu-i fu pe plac ?arpelui, care era de altfel Tetapas. ?i, cand v?zu c? n-o s?-i reu?easc? lui s? pun? limba pe acel du?man alb cum ?l considera el pe Argol, ?i spuse, ??i totu?i o s? reu?esc eu odat? ?i-o dat? s? pun laba pe tine, Argol. Atunci jur c-o s? te jumulesc de pene ?i-o s? te savurez de viu… buc??ic? cu buc??ic?.”

  Auzindu-l pe Tetapas ?amenin?andu-l” cu astfel de cuvinte de?arte, vulturul rase. Dup? care-i transmise un gand, ?S? visezi nu-i p?cat, Tetapas. Da iaca s? pui ?n practic? o s? fie mai greu.”

  ?Crezi?” ?i r?spunse Tetapas cu vocea min?ii, ?ncercand s? ?ndulceasc? cuvintele. ?Eu n-a? fi atat de sigur. Doar ?tii ce-mi poate pielea.”

  ?La fel tu ?tii ce pot eu. Dar… ?nainte s? ne jumulim unul pe altul de pene… ai face bine de mi-ai spune ce ?tii despre Tikil.”

  Asta-l f?cu pe Tetapas curios, c?ci ?n?elese ?n sfar?it c? vizita lui Argol nu era una de curtoazie sau s?-l scoat? din s?rite a?a cum obi?nuia s? fac? vulturul ?n multe ocazii, de parc? s-ar fi jucat cu el. Chiar ?i a?a nu-i d?du de ?n?eles lui Argol c? aflase ?iretlicul acestuia. El doar ?i ?ntoarse spatele. ?i, abia mi?candu-se, ?ncepu s? se tarasc? prin acel labirint creat pe peretele extern al grotei Ka?ka? Pēy-ului.

  Argol ?ns? nu se l?s? ?n?elat de ?nep?sarea” lui Tetapas, c?ci ?l ?tia prea bine. La fel ?i ?tia prea bine jocul, c?ci nu odat? fusese martor la crimele lui Tetapas, cand acesta ??nlemnise” pe acel perete, p?rand a fi ?i el cioplit ?n stanc?, atunci cand v?zuse vreun suflet viu aventurandu-se spre grot?, momit acolo de secretele ?i tainele acelui loc. De aceea, ?tiind prea bine mintea diabolic? a ?arpelui, ?i st?tu Argol ?n loc, continuandu-?i jocul cu curen?ii de aer care se ridicaser? pan? la locul unde era el.

  Anume acest joc straniu al ?arpelui ?i al lui Argol ?i f?cu pe E?ōl ?i Strebasus s? se priveasc? iar cruci?i. Dup? care, privind iar la cei doi inamici ce se priveau ?n t?cere, Strebasus ?ntreb?, ?Ce totu?i face Argol acolo? Nu cred c? ?ncearc? s? provoace acel ?arpe.”

  ?Mie totu?i mi se pare c? da. Dar… nu ?n?eleg motivul pentru care ?ncearc? s? fac? asta.”

  T?cu ?ns? ?n clipa ?n care v?zu ?arpele coborand de pe acel perete pe roca din fa?a grotei. Dup? care, ajungand ?n locul ?n care st?tuse mai ?nainte, se ?ncol?ci iar pe ?ase nivele. Apoi ?nchise ochii ?i, mi?candu-se lent ?ntr-o parte ?i ?ntr-alta, ??i l??i mult gatul, formand acel gat lat de cobr? - exact cum f?cea Zeal de fiecare dat? cand era ?nfuriat?, transformandu-?i ve?mintele ?n acel gat lat. Dar asta nu fu toat? stranietatea, c?ci, curand dup? asta, se auzi o stranie muzic? de clopo?ei de jur ?mprejur.

  ??i asta? Ce-i cu muzica asta?” ?ntreb? iar Strebasus, acoperindu-?i urechile cu palmele, c?ci ?i r?suna ciudat ?n cap. Dar, atat el, cat ?i E?ōl, fur? nevoi?i s? se ridice brusc de la locul lor ?i s?-i opreasc? pe cei doi solda?i care ?ncepur? a merge direct spre marginea pr?pastiei. ?i, dup? ce-i tarar? cu for?a la loc sigur, ?i privir? ?n ochi ?i v?zur? c? ar?tau de parc? ar fi fost poseda?i. De aceea ?i se v?zur? nevoi?i s?-i loveasc? dup? ceaf? ?i s?-i lase incon?tien?i ca s? nu se arunce ?ntr-un final ?n gol.

  Abia dup? aceea E?ōl se ?ntoarse la vechiul loc de paz?, numai c? de data asta stand ?n picioare, ascuns cumva de limba aceea de perete ie?it mult ?n gol. ?i, privind cu ur? spre ?arpe, ?i spuse lui Strebasus, ??i-a pus se pare ?n gand s?-l vr?jeasc? pe Argol ?i s?-l atrag? ?n v?g?una lui.”

  ?Dar nu ?n?eleg de ce totu?i vraja lui a ac?ionat asupra o?tenilor no?tri de era destinat? doar pentru Argol.”

  ?Pentru c? o astfel de muzic? func?ioneaz? doar cu cei care au un echilibru energetic slab. De asta cu noi n-a func?ionat la fel. ?i la fel se pare c? nu func?ioneaz? asupra lui Argol. ?n caz contrar de mult i-ar fi c?zut ?n labe acelui ?arpe.”

  ?Totu?i nu ?n?eleg ce sper? s? ob?in? Argol stand ?n acel loc.”

  ?Pe mine mai mult decat ce face Argol m? intereseaz? cine-i de fapt acel ?arpe. Nu pare unul obi?nuit.”

  ?Eu cred c?-i evident totu?i. Nu poate fi decat cainele lui Tikil, l?sat acolo de paz? cat el ?ncearc? s? cucereasc? Pa?i Makka?-ul.”

  ?Eu n-a? fi totu?i atat de sigur. Ceva ?mi spune c?-i mai mult decat cainele de paz? al lui Tikil. Cine s? fie ?ns?…”

  ?i t?cu E?ōl ?n clipa ?n care sim?i mi?care ?n spate, c?ci era prea devreme ca o?tenii lor s? se trezeasc? din somn. Dar, cand privir? ?n dreapta, atat el, cat ?i Strebasus, f?cur? ochii cat cepele v?zand pantera Accam Ku??u p??ind spre ei. Se lini?tir? ?ns? repede, c?ci erau ei obi?nui?i s-o vad?. Doar c? se speriaser? la ?nceput crezand c? ?arpele cela ap?ruse ca prin minune acolo.

  Numai c? uimirea nu le trecu cand v?zur? c? de fapt Accam Ku??u ap?ruse lang? ei ca o panter? real? ?i nu ca o proiec?ie a?a cum obi?nuia s? apar? ?n fa?a lui Zeal sau Inlan Diar. Iar asta era deja ceva ciudat ?i ne?n?eles. De aceea ?i se balbai E?ōl cand pantera-l privi, ?Dar… m?rite Accam Ku??u, cum e posibil s? apari astfel? Mai ales aici, c?ci…”

  T?cu ?ns? E?ōl cand v?zu triste?e ?n ochii lui Accam Ku??u, care privea ?int? spre locul ?n care Argol ?i Tetapas p?rea c? au o discu?ie de suflet. ?i, ?n?elegand c? ceva o nelini?tea de fapt pe panter?, E?ōl privi ?i el ?ntr-acolo. Dar el nu ?n?elese mare lucru din acea ciudat? situa?ie creat?. Chiar ?i a?a era sigur c? Accam Ku??u era acolo c-un motiv anume. De ?ntrebat ?ns? ?n glas se cam temea, c?ci de?i tare ar fi vrut s? ?tie m?car motivul pentru care Accam Ku??u avea trup real, gandea c?-i totu?i poate prea mult pentru un simplu o?tean ca el s? pun? astfel de ?ntreb?ri.

  Accam Ku??u ?ns?, de parc? i-ar fi citit gandurile, ?i r?spunse f?r? s?-l priveasc?, ??i ai dreptul s? fii confuz, comandante, c?ci toat? lumea ?tie c? al meu trup real a fost ucis de al meu fiu Tikil care m-a condamnat s? fiu doar un Spirit ?n aceast? lume. Chiar ?i a?a se pare c? Soarta mi-a mai dat o ?ans? ?i mi-a permis s? am trup real pe moment. Chiar ?i a?a nu ?n?eleg ce joc periculos joac? Tetapas ?ncercand s? atace acea pas?re, chiar ?tiind a cui pas?re e Argol de fapt.”

  ?Tetapas? Vre?i s? spune?i c? ?arpele cela-i…?” ?ntreb? ?i Strebasus cu ochii holba?i cat cepele.

  ?A?a e,” r?spunse pantera cu glas stins. ?Acela-i Titanul din m?runtaiele p?mantului, cel ?n fa?a c?ruia oamenii s-au ?nchinat de veacuri, cinstindu-l ca pe un f?uritor, f?r? a ?ti c? de fapt e doar un ?arpe blestemat care fur? sufletele muritorilor pentru a sc?pa din temni??.”

  ?La ce te referi anume cu… ?ncearc? s? scape din temni???” ?ntreb? E?ōl, privind ?int? la ?arpe ?i Argol.

  Pantera ?ns? nu-i r?spunse imediat. Ea doar se apropie ?i mai mult de marginea ascu?it? a acelei stanci ?i privi ?int? spre grot?. Astfel v?zu c? ochii lui Tetapas ?ncepur? s? scapere de furie v?zand c? nu-i reu?ise jocul ?i nu-l putuse atrage pe Argol ?n grot?, unde ar fi fost mai mult decat capabil s?-i fure sufletul ?i s?-l ?nchid? apoi ?n Ko?i. Dar, de?i era mai mult decat c?tr?nit, Tetapas ?n?elegea prea bine de ce nu-i reu?ise. De aceea ?i-i marai ?ntr-un final lui Argol, ?Probabil m?ritul Cronus te protejeaz? de sus. ?i la fel cred c? te-a instruit bine de nu mi-ai c?zut ?n labe. Chiar ?i a?a nu ?n?eleg motivul pentru care Cronus vrea s? ?tie despre planurile lui Tikil.”

  ?Asta s? spunem c?-i deja ceva nu de nasul t?u,” auzi Tetapas glasul lui Argol plutind undeva ?n jurul lui. ?La fel cum nu-i de nasul t?u s? scapi din acest loc blestemat, c?ci… a f?cut Parca o treab? bun? ?nchizandu-te aici. Pe veci.”

  ?Ceva care totu?i nu te ajut? cu nimic, Argol. La fel cum nu-i ajut? pe Titani.”

  ?Crezi? Eu n-a? fi atat de sigur, c?ci faptul c? tu stai ?nchis d? multora ?ncredere s?-?i duc? traiul lini?ti?i pe p?mant. Acum ?ns? r?spunde-mi la ?ntrebare: ce sper? s? ob?in? Tikil atacand Pa?i Makka?-ul?”

  ?Asta va trebui s?-l ?ntrebi anume pe el,” r?spunse Tetapas cu ?iretenie.

  ??i totu?i sunt sigur c? ?tii,” insist? Argol.

  ??i ai dreptate… ?tiu. Dar… n-o s? spun nim?nui.”

  ?De ce? Ce speri s? ob?ii f?cand asta? S?-l aju?i pe Tikil? Asta ?i-a promis el cumva ?n caz c?-l aju?i - s? te elibereze de aici?”

  ?ntreb?rile puse de Argol ?l f?cur? pe Tetapas s? rad? zgomotos. ?i rasul lui Tetapas dur? mult? vreme, fapt care-i uimi chiar ?i pe Accam Ku??u ?i pe E?ōl, care auzir? destul de clar discu?ia dintre ?arpe ?i vultur, de?i era ceva imposibil, c?ci E?ōl era sigur c? el n-avea un astfel de dar.

  ?E din cauza mea,” ?i spuse pantera ?ntr-un final. ?Auzi gandurile celor doi din cauza c?-s eu aici. Dar… totu?i cred c?-i inutil.”

  ?Ce anume?”

  ?S? continu?m ?n acest loc ?i s? a?tept?m r?spuns de la Tetapas. N-o s? vorbeasc?.”

  ?De ce? Crede?i c? totu?i s-a aliat cu Tikil ?i…?”

  ?Ba nu. Tetapas ?i Tikil nu se suport?, iar a lor du?m?nie dureaz? deja de prea mult? vreme ca s? uite de ea ?i s? se alieze. Doar… caut? s?-l confunde pe Argol jucand acest joc. La fel ?ncearc? s? ne sl?beasc? ?i pe noi f?candu-ne s? credem c? s-a aliat cu Tikil. ?i… o s? joace acest joc ?nc? mult? vreme de acum ?ncolo. De aceea zic c?-i inutil s? mai pierdem timpul pe aici. S? mergem!” Dup? care pantera ?ntoarse spatele acelui loc ?i, la pas lent, se furi?? printre stanci ca s? nu fie cumva v?zut de iscoadele lui Tikil, pe care le v?zuse ?i el.

  ?n spatele lui, E?ōl ?i Strebasus schimbar? iar priviri. Apoi, ?n?elegand c? totu?i pantera avea dreptate ?i era inutil s? a?tepte r?spunsuri adev?rate de la un ?arpe, se furi?ar? ?n spatele ei. Dar, ?nainte s? plece, ?i aburcar? pe cei doi solda?i adormi?i ?n carc?, c?ci se temeau s?-i lase totu?i acolo, nefiind siguri de magia lui Tetapas ac?iona ?nc? sau nu.

  Dar, ?n clipa ?n care ei plecar? de acolo, Tetapas ?i d?du r?spunsul lui Argol, ?de ce tac ?i nu spun motivul pentru care Tikil vrea s? atace Pa?i Makka?-ul? Pentru c? n-am dreptul s-o fac, Argol. N-am dreptul s? spun nim?nui despre ceea ce aflu ?n interiorul acestei grote. A?a c? ai face bine ?i-ai pleca de-aici cat ?nc? e ziu? ?i po?i pleca.” Dup? care ??i desf??ur? corpul ?i se tar? spre intrarea ?n grot?, f?cand acel clinchet de clopo?ei s? se aud? tot mai ?ndep?rtat ?i mai ?ndep?rtat.

  ?Cum r?mane cu ceea ce-ai aflat ?n afara ei?” ?ntreb? Argol ?n clipa ?n care Tetapas era intrat deja pe jum?tate ?n grot?. ?i, anume aceast? ultim? ?ntrebare, ?l f?cu pe ?arpe s? se opreasc? din tarat.

  De ie?it ?ns? ?napoi din grot? n-o f?cu. Ci doar st?tu pe loc mult? vreme. Apoi, dup? ce consider? destul? vreme pentru gandit, ?i spuse lui Argol, ?De Inlan Diar sau a ei nepoat? vor r?spunsuri atunci ?i s? mearg? ?n zona vestic?, acolo unde se afl? de fapt ?i intrarea ?n Pe?tera Cala?am (Grota Ispitelor.) Anume acolo poate afla adev?rul pe care-l caut? cu atata ?nver?unare. ?i, de se va ?ncumeta s? mearg? ?ntr-acolo, atunci la sigur va ?ti ?i cum s? afle r?spuns la toate ?ntreb?rile pe care le are pe suflet ?n aceste clipe de grea ?ncercare pentru al ei popor.” Apoi Tetapas ??i continu? drumul. ?i, cat de curand, nu se mai auzi deloc sunetul surd scos de al s?u trup ce se tara pe p?mantul umed ?i lipicios al grotei Ka?ka? Pēy-ului.

  Chiar ?i dac? r?mase singur ?i ?tia c? Tetapas n-o s? se ?ntoarc?, Argol nu plec? din fa?a grotei. R?mase de altfel mult? vreme ?n acel loc, plutind agale pe aripile acelor curen?i de aer. Dar, ?n mintea lui, gandurile roiau cu repeziciune, c?ci pusese ?i pe el st?panire ?ndoiala: cat Adev?r era de fapt ascuns ?n cuvintele ?arpelui ?i cat era de fapt ?n?el?ciune?!

  ***

  ?n timp ce coborau la pas lent din zona Ka?ka? Pēy-ului, E?ōl privea atent zarea. Dar, ca prin minune, nu v?zu nimic straniu la marginea P?durii Tenebre. La fel nu mai z?ri acele iscoade ca atunci cand se urcaser? s? spioneze grota lui Tetapas, iar asta i se p?ru chiar ?i mai straniu decat lini?tea din jur.

  Nu spuse ?ns? nimic. Doar ??i a?ez? mai bine greutatea pe um?r, c?ci cei doi solda?i pe care el ?i Strebasus ?i l?saser? incon?tien?i continuau adormi?i. Chiar ?i a?a, chiar ?i dac? erau destui de grei solda?ii la ale lor, nici E?ōl ?i nici Strebasus nu ziser? nimic ?i nici nu-i abandonar? pe undeva, c?ci… pan? la urm? erau singurii vinova?ii c? aceia nu puteau s?-i urmeze pe propriile picioare.

  Privir? ?ns? la panter? ?n clipa ?n care ea spuse f?r? s?-i priveasc?, ??ti?i, Legenda Ka?ka? Pēy-ului e de fapt una destul de veche. Probabil s? tot aib? vreo zece mii de ani, c?ci dac? nu m? ?n?eal? memoria anume cu venirea lui Dike pe p?mant au ?i ?nceput de fapt s? umble zvonurile cum c? acea grot? e stranie.”

  ?Stranie? ?n ce fel?” Se interes? comandantul.

  ??n toate aspectele,” spuse Accam Ku??u calm. ?i, tot f?r? s? priveasc? la ai s?i ?nso?itori, ??i continu? povestirea, ?De fapt totul a pornit de la o ciond?neal? ?ntre Uranus, Cronus ?i Tetapas. Mai bine zis a ?nceput de la Tetapas, care, crezandu-se suficient de puternic ca s?-i ?nving? pe cei doi, a recurs la un ?iretlic ca s? ob?in? tronul Universului.

  Numai c? nici Uranus nu-i prost. De asta ?i n-a c?zut ?n capcana lui Tetapas, c?ci acela a propus ?n locul luptelor corp la corp un ?iretlic: s? joace un straniu ?i vechi joc al ghicitorilor. Numai c? ce n-a luat Tetapas ?n considerare a fost inteligen?a lui Uranus ?i c? acela era mai mult decat capabil s?-l bat? cu propriile arme.

  Dar… Uranus s-a mai folosit de un ?iretlic ca s? ca?tige. Mai bine zis s-a folosit de capacitatea lui de-a g?si sl?biciunile ?n cineva. De aceea ?i i-a propus lui Tetapas s? fie el primul care pune ghicitoarea. Iar Tetapas, crezand c? nimeni nu-i capabil s?-l ?nving? la jocul cela, accept?. Astfel, ?i-?i g?si sfar?itul, c?ci la ?ntrebarea lui Uranus, ?Ce se taraie mereu pe p?mant ?i las? urme adanci,” ne?tiind r?spunsul a spus ?ntr-o doar?, ?Lianele.” ?i, cum pariul fusese ca cel ce pierde s? se transforme ?n ceea ce va dori ?nving?torul, Tetapas a fost transformat ?n aceast? fiin?? hidoas? pe care a?i v?zut-o ?i voi ast?zi. Totodat? Uranus i-a demonstrat c? pe lang? prost mai era ?i ?ncrezut ?i c? uneori e bine s?-?i ?tii din start locul de nu vrei s? suferi mai mult.

  Problema ?ns? a venit dup? acel triumf, c?ci Uranus, temandu-se ca Tetapas s? nu ?ncerce iar s?-l detroneze prin vicle?ug, a recurs la Puterea Parc?i. ?i… ce anume i-a promis el atunci Titanidei Sor?ii ?n schimbul ajutorului ei, nimeni nu ?tie. Cert pan? azi e c? anume ea s-a folosit de puterea ce venea din adancurile Grotei Ka?ka? Pēy-ului. ?n special s-a folosit de puterea Ulciorului de Foc al Sor?ii, cel numit Ko?i, care-i ?i pan? ast?zi ascuns ?n interiorul grotei. ?i, ca s?-l momeasc? pe Tetapas acolo, i-a spus c? dac? strange un num?r suficient de suflete ?n acel Ulcior, ea-i red? libertatea mult dorit?.”

  ?Atunci… s? ?n?eleg c? Tetapas ?i pan? ast?zi strange suflete ?n acel Ulcior?” ?ntreb? E?ōl extrem de mirat.

  ?A?a ?i e. De altfel multe suflete au pierit acolo, ademenite de Tetapas. ?i anume din aceast? cauz? a ?ncercat azi ?arpele s?-l atrag? pe Argol ?n grot?.”

  ?Iar Argol, care ?tie de pact, a f?cut tot posibilul s? nu-i cad? ?arpelui ?n plas?,” murmur? Strebasus.

  ??i ai dreptate, fiule, c?ci anume eu i-am spus lui Argol de acel pact dintre Tetapas ?i Parca.”

  ?Dar, m?rite Accam Ku??u, cum totu?i a-?i aflat de acel pact? Credeam c? era un secret.” ?ntreb? E?ōl.

  ?Asta deja-i un secret ?i pentru mine,” murmur? Pantera. ?Chiar ?i a?a, odat?, demult, m-am ?ntalnit cu Parca care-a venit pe acest munte. Ce anume c?uta ea atunci pe munte nu ?tiu. Dar, cand a trecut prin fa?a locului unde-mi duc de obicei traiul, s-a oprit ?i mi-a spus, ?Nicicand nu-i permite lui Tetapas s? ob?in? libertatea dorit?, Accam Ku??u. ?n caz contrar poporul ?i muntele pe care l-ai ap?rat atata amar de vreme vor pieri ?n fl?c?ri.” Desigur, eu atunci n-am crezut ale ei cuvinte. De aceea ?i-am ?ntrebat-o oarecum cu ironie, ??i… s-ar putea s? ?tiu cum l-a? putea ?ine pe Tetapas departe de acest loc?” Iar ea, spre marea mea surprindere, mi-a r?spuns atunci, ?Simplu. Nu-l l?sa s? adune num?rul necesar de suflete ?n Ko?i. De asta se ?ntampl? atunci va domni f?r? doar ?i poate ?n locul t?u.” Dup? asta pur ?i simplu a disp?rut.”

  This content has been unlawfully taken from Royal Road; report any instances of this story if found elsewhere.

  ?Dar… ce num?r trebuie s? adune Tetapas ca s? fie liber? ?ntreb? Strebasus ?n cele din urm?.

  Pantera ?ns? oft?, auzind acea ?ntrebare. ?i, dup? multe minute de lini?te, cand erau aproape de hotarul Regatului Ghe?ii, pantera spuse, ?Asta deja o ?tie doar Tetapas ?i Parca. Ei ?ns? n-o s-o spun? nicicand nim?nui.” Dup? care pantera disp?ru de parc? nici n-ar fi stat nicicand lang? cei doi. Chiar ?i a?a, nici E?ōl ?i nici Strebasus nu se mirar? prea mult, c?ci erau deja obi?nui?i cu stranietatea acelei pantere, c?ci nu odat?-i v?zur? proiec?ia ?n fa?a lor ?i la fel nu odat? v?zur? ca ea s? dispar? pe nea?teptate. Ei doar ??i continuar? drumul ?n t?cere, fiind deja proteja?i, c?ci pantera disp?ruse exact ?n clipa ?n care ei l?sar? ?n urma lor Bariera Pa?i Makka?-ului.

  ***

  Ridicandu-se pe a ei coad? groas?, cobra maro, ?n care se transformase Zeal pentru a se camufla, ??i mi?c? cu grij? capul dintr-o parte ?n alta, asigurandu-se c? nu fusese urm?rit? de nimeni. Astfel, cand v?zu c?-i totu?i lini?te, cobra privi ?n dreapta ?i sasai, ?Po?i ie?i acum! E sigur? zona!” ?i, cat de curand, c?prioara Inlan Diar se apropie ?i ea de ceea ce r?mase din intrarea ?n grota regelui Coal - ruine.

  ?i era straniu ca cele dou? s? fie acolo, c?ci regina le promisese nepoatei ?i comandantului ei c? va a?tepta pan? vor sc?pa de pericol. Dar, sim?ind o stranie chemare, decise totu?i s? ri?te. Iar Zeal, cum n-o putea l?sa singur? pe a ei str?bunic?, o urm? ca m?car ea s-o ajute ?n caz de pericol.

  Astfel, dup? ce ajunser? lang? ruinele fostei grote a lui Coallar, c?prioara l?s? s?-i scape un oftat dureros din piept. Dup? care, la pas lent, se apropie de ruine, murmurand, ?N-am crezut niciodat? c?-mi va fi dat s? v?d o astfel priveli?te. Cel pu?in nu aici.”

  ?De ce?” O ?ntreb? cobra Zeal. ?i era cu adev?rat mirat? s? vad? lacrimi ?n ochii c?prioarei.

  ?Pentru c?-i ceva dincolo de a mea imagina?ie. ?i… chiar de eu ?i Coallar am fost mereu du?mani ?i nu alia?i, am fost totu?i candva so? ?i so?ie ?i tocmai de aceea mi se pare incredibil c? a sfar?it astfel.”

  ?Chiar ?i a?a, str?bunico, s? vii aici ?i s?-l vezi pe cel ce ?i-a f?cut atata r?u mi se pare al naibii de ciudat. ?i la fel nu ?n?eleg de ce totu?i te-ai hot?rat s? ri?ti. Nu cred c?-i doar din cauza c-ai sim?it acea stranie chemare.”

  ??i ai dreptate, Zeal,” r?spunse c?prioara spre marea surprindere a lui Zeal. ?A fost ?i din cauza lui Inmar. Ea mi-a spus c? anume grota asta a explodat acum ?ase luni.”

  ?De parc? n-ai fi ?tiut c? anume de aici s-a auzit explozia,” sasai cobra printre din?i, sprijinindu-?i capul de-un pietroi. ??i… chiar c?-i deplorabil? priveli?tea asta. Dar… nici a?a nu m? face s?-mi par? r?u pentru acel b?tran diavol.”

  ?Ar trebui totu?i, Zeal. Pan? la urm? ?i-a fost str?bunic,” ?i spuse c?prioara urcand cu grij? pe acele pietroaie pe care se mai vedea ?nc? c???randu-se iedera otr?vitoare. ?Vrei tu sau nu vrei.”

  Cobra ?ns? ??i d?du ochii peste cap, semn c? pe ea acele cuvinte despre leg?turi de rudenie ?i respect pentru asta o plictiseau. Dar deveni dintr-o dat? atent? v?zand, ca o imagine a trecutului, acel loc ?nconjurat de cea?? ?i-o femeie coborand acele pietroaie. De aceea ?i spuse, ??i totu?i explozia lui Coallar mi se pare c? n-a fost chiar din proprie ini?iativ?.”

  ?La ce te referi?” O ?ntreb? Inlan Diar mirat?.

  Zeal ?ns? nu-i r?spunse la ?nceput. Doar se tar? ?i ea pe acele pietroaie pan? ajunse ?n varful lor acolo unde se afla ?i c?prioara. ?i, dup? ce se ridic? pe a ei coad? groas? ?i privi cu aten?ie zarea, spuse, ?Coallar n-a fost singur ?nainte de moarte. Am v?zut o femeie coborand aceste ruine cand acest loc era ?nconjurat de cea?? alb? ?i groas?, exact dup? ce focul exploziei s-a stins.”

  ?O femeie? Cine anume? Tenebre?”

  ?Nu. Sunt sigur? c? nu era scorpia ceea.”

  C?prioara ?ns? surase, ??i totu?i mi se pare straniu s? vorbe?ti astfel despre Tenebre. Mai ales avand trupul ?sta.”

  De aceea ?i se aplec? pu?in cobra pan? ajunse ?n dreptul ochilor c?prioarei. ?i, privind ?int? ?n ei, spuse, ?Pan? ?i cobrele au demnitate, bunico. La fel ?tim ?i noi s? ne alegem anturajul, c?ci… viper?-viper?, dar de m? calci pe coad? e?ti la sigur al meu du?man.” Apoi, ridicandu-?i iar capul sus, privind cu mandrie acel loc dezolant, spuse, ??i totu?i nu era vipera ceea. Era altcineva. Cine ?ns? nu ?tiu, c?ci am v?zut-o doar de la spate ?i purta o mantie lung? ?i neagr?, cu gluga pus? pe cap.”

  ?Atunci? Cum e?ti sigur? c? era femeie de-ai v?zut-o doar de la spate?”

  ?Dup? mers. S? zicem c? asta nicicand nu m? ?n?eal?. La fel cum nu m? ?n?eal? instinctul c? vipera de Tenebre a trecut dup? asta pe aici. Numai c? n-a v?zut nici ea nimic straniu. De aceea ?i a dat bir cu fugi?ii ?n cele din urm?. ?i, s? fiu sincer?, n-avea nici de ce s? stea prin zon?, odat? ce iubitul ei so?ior a s?rit ?n aer. Doar… de-ar fi vrut s? sar? ?i ea ?n aer. Iar de-ar fi f?cut-o, ne-ar fi f?cut ?i nou? o favoare,” termin? cobra ?ntr-un ?uierat, fiind de-a dreptul r?ut?cioas?.

  ?Zeal!” ?i spuse c?prioara cu dojan?. ?Nu po?i fi atat de r?ut?cioas?. Chiar ?i dac? Tenebre nu-i cineva care s?…

  ?Doar… s? mergem odat?!” Spuse cobra sec. ?Nu-mi place mie locul ?sta. Prea-mi d? fiori! ?i asta la sigur pentru c? prezen?a celor doi diavoli, Coallar ?i Tenebre se simte ?nc? prin preajm?.” Apoi, tarandu-se ?ncet pe pietroaie, ?ncepu s? le coboare.

  C?prioara ?ns? mai r?mase ?n varful acelor pietroaie o vreme. Apoi, dup? ce se asigur? c? cobra ajunse ?n siguran?? jos, Inaln Diar se ?ntoarse ?i privi pentru cateva clipe ?n jur. Dar nu v?zu nimic care s-o bucure sau s-o fac? s? se simt? mai bine, c?ci chiar dac? ea nu-l iubise nicicand pe Coallar faptul c?-i d?duse ?ansa s? fie mam? ?i o ajutase ?ntr-un moment dificil s?-?i apere poporul o f?cuse totu?i s? aib? un minim respect pentru el.

  Dar, auzind glasul lui Zeal din josul acelor pietroaie, care-i spuse, ?Vii?” c?prioara ?ncepu a cobor? ?ncet acel morman de vechituri ?i buc??i din trecutul ei. Se opri ?ns? brusc auzind glasul unei femei ?n spatele ei:

  ??i totu?i, chiar dac?-?i pare r?u s? vezi acest loc ?n ruine, ?i sim?i ?nc? magia.”

  Numai c?, privind ?nspre locul de unde auzise vocea acelei femei, c?prioara clipi des din gene, v?zandu-se pe sine, copila cea de demult, care se transformase apoi ?n tan?ra Inlan Diar dup? ce Tikil ??i ucisese propriul tat?. Dar… era atat de ireal s? se vad? pe sine, cea din trecut, ?ncat c?prioara ?ntreb? ?ntr-un murmur, ?Dar… cine e?ti?”

  ?Eu?” R?spunse acea tan?r? surazand. ?Probabil c? m? ?tii ca Nikkari sau Spiritul ce tr?ia ?n grota regelui C?rbune!”

  C?prioara ?ns?, ?i mai confuz? decat mai ?nainte, scutur? din cap, ?ncercand s?-?i limpezeasc? gandurile. Apoi, cand fu cat de cat st?pan? pe propriile ganduri, ?ntreb?, ?Stai c? nu ?n?eleg: care Spirit? Eu n-am v?zut niciunul cand veneam s?-l vizitez pe Coallar ?n grot?.” Se mir? ?ns? ?i mai mult v?zand-o pe acea tan?r?, care Inlan Diar era sigur? c? nu-i ea, cea din trecut, zambindu-i. Se mir? ?ns? ?i mai mult cand Nikkari ?i spuse:

  ?Sufletele pure, cele f?r? blestem m? refer, a?a cum e?ti tu, regin?, n-au dreptul s? m? vad?.”

  ?Chiar ?i a?a te putem vedea!” Spuse Zeal sigur? pe sine.

  Nikkari ?ns? nu se sup?r?, ci zambi. Pe urm? spuse, ?Pentru c? sunt ?n afara grotei. De aceea ?i am dreptul s? fiu v?zut? de al?ii acum c? nu mai exist? blestemul.”

  ?Blestemul? Te referi la cel al b?tranului Aman aruncat asupra lui Coallar?” ?ntreb? Inlan Diar, reluandu-?i ?nf??i?area normal?. Dar, ce-o uimi pe Zeal fu s? vad? c? bunica ei ar?ta ?n acele clipe exact ca cea din varful pietroaielor. De aceea ?i privea ?ncurcat? cand la una cand la alta.

  De aceea ?i-?i lu? ?i Zeal ?nf??i?area normal? pan? la urm? ?i urc? iar pietroaiele. Apoi, fiind ?ntre cele dou? tinere, le privi pe rand ?i murmur?, ?Ca dou? pic?turi de ap?. Dar… cum e asta posibil? Sunte?i surori?”

  ?Ba bine c? nu,” r?spunse Nikkari razand. ?Doar m? ar?t altora cum vor ei s? m? vad?.” Apoi, privind ?n ochii alba?tri-?nchis ai lui Inlan Diar, ?i spuse, ?am decis s? m? ar?t anume ?ie pentru c? e momentul s? ne aliem, regin? a Ghe?ii. ?i am decis asta pentru c? am v?zut c? bun?starea ?i siguran?a acestui munte este ?n pericol. De aceea, pentru c? nu vreau tot muntele s? fie ?n ruine ?i nici vie?uitoarele dragi inimii mele s? piar?, cred c? trebuie s? ne aliem cu to?ii ca s?-i punem o piedic? lui Maranam s? cucereasc? tronul lumii. ?i… ?tii la fel de bine ca ?i mine c? singuri n-o s? ne reu?easc?.”

  ?Chiar ?i a?a, Nikkari, mi se pare absurd s? ne aliem cu to?ii. Mul?i dintre noi am fost du?mani pan? nu demult. Acum ?ns? mon?trii lui Kkā??u ?i vulpile lui Inmar sunt ?n regatul meu, iar asta-i deja ceva de care n-am fost anun?at? cand am aflat despre acest mare r?zboi,” spuse regina cu glas sever.

  La fel de serioas? deveni ?i Nikkari. ?i, privind de data asta la Zeal, murmur?, ??i totu?i trebuie de vrem s? ne tr?iasc? oamenii dragi, Inlan Diar. De asemenea nu doar mon?trii lui Kkā??u ?i vulpile ro?ii ale lui Inmar ni se vor al?tura.”

  ?Mai sunt ?i al?ii?” ?ntreb? oarecum cu ironie Zeal.

  ?A?a e, c?ci ?n timp ce voi a?i tr?it la suprafa?a muntelui, eu am tr?it ?n adancurile lui. Astfel mi-a fost dat s? v?d destule groz?vii f?cute de Tikil ?i mon?trii lui. De aceea ?i sunt sigur? c? nu le vom face fa?? doar ?n formatul ?n care suntem acum.” ?i, cat spuse aceste cuvinte, Nikkari cobor? acele pietroaie, trecand ?ntai pe lang? Zeal, apoi pe lang? Inlan Diar.

  Regina ?ns?, de?i o v?zu pe Nikkari sigur? pe sine ?i p??ind atent pe acele pietroaie, era sigur? c? ?n sufletul acelei tinere era furtun? mare. Asta se vedea ?i-n privirea ei, de?i Nikkari ?ncercase s? ascund? asta. La fel Inlan Diar v?zuse ?i acel mare adev?r pe care Nikkari ?ncercase s?-l ascund?: visase s? tr?iasc? m?car pentru o zi ca om ?i s? simt? din plin tot ceea ce sim?eau ei. Numai c? n-avea ea acest drept dat de natur?, c?ci de l-ar fi primit ar fi ?nsemnat s? dispar? f?r? urm? exact dup? ce ?i-ar fi ?mplinit visul.

  Coborand acele pietroaie ?ns? ?i ajungand pe p?mant tare, Nikkari se opri auzind-o pe Zeal ?ntreband-o, ??i totu?i, ce alte lighioane ni s-ar putea al?tura ?n acest r?zboi?”

  ?i, ?ntorcandu-se spre tan?r?, Nikkari zambi. Apoi spuse cu glas juc?u?, ?Ce te face s? crezi c? doar jivinele ne pot ajuta ?n acest r?zboi? Pe acest munte nu tr?iesc doar cei pe care tu-i ?tii, ci mult mai mul?i. Vorbesc de toate acele nimfe ?i spirite pe care ochii t?i nu le-au v?zut nicicand.”

  Zeal ?ns? se ?ncrunt? auzind-o vorbind astfel. Dar, sim?ind prea mare presiune pus? pe umerii ei, se transform? iar ?n cobr?. ?i, sim?ind c? i se face somn, ??i culc? capul pe-o piatr?. Totu?i ?i spuse lui Nikkari, ?Chiar ?i a?a, nu v?d totu?i cine altcineva ne-ar putea s?ri ?n ajutor.”

  Plictiseala lui Zeal ?ns? o f?cu pe Nikkari s? simt? c?-i timpul de joac?. De aceea, pocnind din degete, o f?cu pe tan?r? s?-?i reia obi?nuita ?nf??i?are. ?i, din cauza c? se transformase ?n timp ce c?sca ?i avea ochii ?nchi?i, nu v?zu c? nu mai era cobr?, iar cand d?du s?-?i pun? capul pe pietroiul cela ?l sim?i destul de bine cand ?l lovi. De aceea ?i privi furioas? spre Nikkari, ?uierandu-i printre din?i, ?S? ?tii c? nu-i cinstit s? te joci cu al?ii.”

  ?Dac? zici,” spuse Nikkari cu glas juc?u?. Dup? care-?i continu? coborarea ?i le spuse, ?S? mergem! O s? v? ar?t ce se ascunde de fapt pe acest munte!” ?i, cat de curand, intr? ?n p?dure.

  Zeal ?ns? nu-?i dorea s-o urmeze, c?ci prea nu-i pl?cuse ei acea Spirit b?g?cioas?. Dar, cand Inlan Diar ?i f?cu cu capul s-o urmeze, n-avu ?ncotro: se ridic? de jos, bomb?nind ?ntruna c? ei i-ar fi pl?cut s? doarm? ?i nu s? umble naiba ?tie unde prin p?dure.

  Se calm? ?ns? ?n clipa ?n care sim?i mana lui Inlan Diar mangaindu-i p?rul. De aceea o privi cu ochi rug?tori ?i-i spuse, ?Poate totu?i nu mergem?”

  ?Trebuie, Zeal,” r?spunse regina cu glas blajin. ?De vrem s?-i ocrotim pe ai no?tri, trebuie s? fim sigure c? putem conta pe ajutorul tuturor.”

  ?Chiar ?i a?a, mie aceast? Nikkari nu-mi place.”

  ?Din cauza c? te-a transformat f?r? voie ?i ?i-a f?cut ?i-un cucui ?n frunte?” Glumi regina.

  ?Nu doar din cauza asta. Ci… nu-mi place c? arat? ca tine,” ?i spuse Zeal ?afnoas?.

  ?Asta e pentru c? Nikkari se arat? altora a?a cum vor al?ii s-o vad?.”

  ?La fel ca Parca?”

  ?A?a e. Dar… ?nainte s?-?i treac? prin minte s-o acuzi de leg?turi ascunse cu Parca, te anun? c? cele dou? n-au nicio leg?tur?.”

  ?De unde ?tii asta? Singur? ai spus c-a fost prima dat? cand ai v?zut-o.”

  ?A?a ?i e. Am v?zut-o abia azi. De auzit despre ea am auzit ?ns? demult.”

  ?Ai auzit? De la cine?” ?ntreb? Zeal mirat?.

  ?De la broa?te. Tu ai spus doar c? din or?c?itul lor afli secretele naturii.” Zeal ?ns? o privi pe sub sprancene. De aceea ?i zambi Inlan Diar ?i-i spuse, ?Bine, bine, m? predau: nu-s broa?te aici. Chiar ?i a?a ?tiu ?i eu s-ascult glasul p?mantului. Iaca ?i aflu lucruri ne?tiute de al?ii. A?a c?, de vrei s? ?tii ?i tu mai multe despre ast? lume, las? broa?tele ?n pace ?i mai ascult? ?i de al?ii. Cine ?tie: poate a?a-?i afli Soarta?!” ?i Inlan Diar ?i f?cu cu ochiul nepoatei. Dup? care izbucnir? ele ?n ras, c?ci chiar ?i ?n acele momente de grea ?ncercare ele ??i p?strau inima curat?, iar asta era un mare plus pentru ele.

  ***

  ????, nu face?i g?l?gie!” Le d?du Nikkari ?n grij? lui Inlan Diar ?i lui Zeal, cand cele trei ajunser? lang? o mare poian? umbrit?, unde se vedeau harjonindu-se o mul?ime de mistre?i.

  Numai c?, mirat? s? vad? c? fusese adus? s? vad?… porcii, Zeal o privi pe sub sprancene. Dar, cat de curand, f?cu ochi mari, v?zand c? Nikkari ar?ta de fapt diferit ?n acele clipe: avea ?n jur de 20 de ani, p?r lung ?i negru ce-i ajungea pan? la ?olduri, piele alb? ca spuma laptelui ?i ochi negri. De asemenea purta o rochie lung? ?i neagr?, croit? dintr-un material lucios, prins? la brau c-o cing?toare de culoare violet ?nchis cu diverse elemente brodate pe ea, elemente luate desigur din natur?, precum frunze, flori ?i diverse insecte.

  Chiar ?i a?a, chiar dac? era extrem de mirat?, Zeal ?uier? printre din?i c-o oarecare ironie, ?Asta da schimbare. Po?i s?-?i schimbi astfel ?nf??i?area de cate ori vrei ?i trece nev?zut chiar ?i prin locuri aglomerate. Nu crezi, bunico?” Numai c?, privind la Inlan Diar, o v?zu ar?tand ca de obicei. De asta ?i stramb? fata din nas, ?De parc? s-ar vorbi.”

  Nikkari ?i Inlan Diar ?ns? se privir? uimite, ne?n?elegand la ce se referise tan?ra. Abia cand v?zur? c? ar?tau diferit, ambele izbucnir? ?n ras, fapt ce-o mir? ?i mai mult pe Zeal. ?ntr-un final ?ns? Inlan Diar ?i r?spunse, ?E din cauza muntelui ?i-a echilibrului de puteri. De aceea, de se ?ntalnesc dou? puteri diferite, muntele le for?eaz? s? aib? aceea?i ?nf??i?are sau varst?, echivaland astfel ?i energia din ele. ?i, de una dintre p?r?i ??i schimb? ?nf??i?area, la fel se ?ntampl? ?i cu cealalt?.”

  ?De fapt mai este un secret ascuns ?n aceast? schimbare,” murmur? Nikkari, iar asta o mir? chiar ?i pe regin?. ?Faptul c? avem puteri similare, Inlan Diar ?i… ambele ne-am n?scut din Accam Ku??u.”

  ?Ce? Sunte?i surori?” ?ntreb? Zeal.

  ?Ba nu,” r?spunse Nikkari prompt. ?Doar… c? ambele am ap?rut pe acest p?mant datorit? bun?t??ii acestui munte. Prin urmare… ?i suntem cumva legate.”

  ?Prea complicat,” spuse Zeal, scuturand din cap. ?Mai bine ne-ai spune ce-s cu jivinele astea ?i de ce ne-ai adus aici.”

  Nikkari ?ns? o privi mirat? pe tan?r?, ?Chiar nu-?i par cunoscute?”

  ?Absolut deloc!” ?i Zeal se ?ncrunt?, c?ci ?n?elegea c? Spiritul f?cea aluzie la faptul c? ea ar fi trebuit s? ?tie despre mistre?i, dar ea habar n-avea.

  De asta ?i-o privi Nikkari atent. Apoi, cand ??i d?du totu?i seama c? nu-i sigur? de nimic, spuse, ?Ciudat, c?ci… mi s-a p?rut c? ?ie ?i l-a ar?tat Coallar!”

  Inlan Diar ?ns? zambi, ?n?elegand la ce se referise Nikkari. De aceea ?i-o privi Spiritul ?int?. Abia cand Inlan Diar ?i spuse, ?Era Bestla cea c?reia Coallar i-a ar?tat mistre?ul ?i nu Zeal,” ??i descre?i Nikkari fruntea.

  ?Nu, se prea poate,” murmur? Nikkari ?ntr-un final. ??i, dac? nu m? ?n?eal? memoria, e mereu al?turi de una dintre gemenele-form?, nu-i a?a?”

  ?A?a e. De fapt cele dou? se afl? acum ?n P?durea Rophion.”

  ??tiu,” r?spunse Nikkari sec. ?Mi s-a spus despre asta.”

  ??i s-a spus? De c?tre cine?”

  ?Nimfele. De fapt… ele pot fi sim?ite ?i ?n jur,” ?i Nikkari-?i duse un deget la buze ?i le d?du reginei ?i lui Zeal ?n grij? s? p?streze t?cerea. Apoi, ?ntinzand mana dreapt? ?n fa??, f?cu s?-i apar?, lipi?i de marginea manjetei largi a rochie, mici clopo?ei aurii. ?i, cand ea-?i mi?c? u?or mana prin aer, acei clopo?ei f?cur? s? r?sune atat de pl?cut ?mprejurimile.

  Acel clinchet ?ns? ?i f?cu pe mistre?i s? ridice to?i capetele ?i s? priveasc? ?nspre locul unde Inlan Diar, Nikkari ?i Zeal erau. Ceea ce-i atrase ?ns? aten?ia reginei fu acel mistre? ai c?rui ochi aminteau atat de mult de cei ai lui Coallar. De aceea ?i murmur? ea ?ntr-un final, confuz?, ?Nu poate fi. E imposibil ce-mi v?d ochii: privirea regelui C?rbune ?n ochii fiarelor?”

  Tres?ri ?ns? ?i privi ?n spate auzind glasul altei femei spunandu-i, ??i ai totu?i dreptate, c?ci anume ace?ti ochi sunt cei pe care i-a avut regele Coallar cat ?nc? era ?n via??.”

  ?Melia?” ?ntreb? mirat? Inlan Diar, privind ?int? la tan?ra de 30 de ani care st?tea la doar ca?iva pa?i de ele.

  Ceea ce-o mir? ?ns? pe Zeal fu s? vad? c? cea numit? Melia avea p?r lung ?i verde, ochi la fel de verzi, dar de o nuan?? mai ?nchis? decat p?rul ?n timp ce pielea ?i era alb? ca spuma laptelui. De asemenea purta o rochie croit? din frunze ?i ml?di?e de liane ?i era descul??. Dar, mai mult de atat, o mir? pe tan?r? s? vad? c? Melia se ?nchinase ?n fa?a reginei. De aceea ?i privi Zeal spre a ei str?bunic? ?i-o v?zu ?i pe Inlan Diar ?nchinandu-se u?or ?n fa?a str?inei.

  Apoi, zambind, ?n timp ce se v?zu analizat? cu mare aten?ie de Zeal, Melia ?i spuse tinerei, ?V?d totu?i c?-s de interes cuiva. De?i nu-i prima oar? cand ne vedem.”

  Zeal ?ns? se ?ncrunt? auzind-o vorbind astfel. Apoi, f?cand ca?iva pa?i spre Melia, ?i spuse cu ?ncredere, ??i totu?i eu sunt sigur? c? nu ne-am v?zut nicicand.”

  Melia ?ns? zambi. ?Poate c? n-ai fost con?tient? c? am fost al?turi de tine. Noi ?ns? nu odat? te-am ?ntalnit ?n calea noastr?, m?rit? cobr? maro,” murmur? Nimfa, zambind ?mecher. Apoi, privind ?n spate, spuse cu voce tare, ?Nī?ka? u?ka?ai kā??a mu?iyum!” (v? pute?i ar?ta) ?i, ca la comand?, zeci de alte nimfe, atat de asem?n?toare ei, se ar?tar? ?n fa?a celor patru: coborand de prin copaci, ?n timp ce se ?ineau strans de liane care le mi?cau prin p?dure. ?Iar acestea sunt ale mele surate,” spuse Melia. ?Ele sunt nimfele Meliae sau Nimfele de p?dure.”

  Zeal ?ns?, privindu-le cu aten?ie, ??i aduse aminte c? adesea, trecand prin P?durea Tenebre, se sim?ise urm?rit?. Numai c?, privind ?n jur, nu v?zu nicicand pe nimeni. De asta ?i credea c?-i din cauza lui Tenebre care-o urm?rea prin ochii copacilor sau alte vie?uitoare. ?n acele clipe ?n?elese totu?i cine-o pandiser?: Meliae-le.

  ??i ai perfect? dreptate,” ?i spuse Melia de parc? i-ar fi citit gandurile. ?Anume noi te-am spionat ?n timp ce traversai p?durea.”

  ?Asta deja-i ceva dat dracului,” gandi Zeal, stramband iar din nas.

  Tres?ri ?ns? cand Melia zambi ?i-i spuse, ??i chiar suntem ciudate, c?ci…”

  ?Ah, da! Uitasem c? nimfele pot citi gandurile celorlal?i,” murmur? Zeal nemul?umit?.

  ?La fel ca tine care po?i citi gandurile vanturilor ?i altor spirite de ei ??i permit asta sau dac? g?se?ti vraja corect? s? le supui,” ?i r?spunse Melia ?nc? zambind.

  ??i… asta cum ai mai aflat-o? C? citesc gandurile vanturilor? Mi-ai cotrob?it cumva prin minte?” ?ntreb? Zeal, pus? pe har??, c?ci se sim?ea cu adev?rat dezgolit? ?n fa?a nimfei.

  Melia ?ns? rase u?or. ?Desigur c? nu. E ceva ?tiut de cand lumea: c? cele care pot controla cobrele de asemenea pot citi ?i gandurile altora. Doar c?… singura care n-a ?tiut asta e?ti tu se pare.”

  ?Doar… nu mi-a spus nimeni c? pot. Atata tot,” ?ncerc? s? se apere tan?ra.

  Fu l?sat? ?ns? ?n pace cand Nikkari se ?ntoarse spre Melia ?i-i spuse, ??i, chiar dac? eu nu pot citi ganduri, ?tiu de ce e?ti aici.”

  ?Nici nu m? ?ndoiam de asta. La fel n-am ?ncercat nici s? ascund, c?ci… ?tim cu to?ii cine de fapt a trimis aceste creaturi ?n p?dure dup? dispari?ia lui Coallar ?i la fel ?tim cine l-a transformat pe acel b?tran rege ?n ceea ce e azi: zeul acestor fiin?e!” ?i Melia privi ?i ea ?n ochii mistre?ului care n-o sc?pa din ochi.

  Din aceast? cauz? ?i privi ?i Zeal ?n aceea?i direc?ie. ?i, cand ?n sfar?it putu s? vad? ?i ea ochii acelei jivine, bomb?ni furioas?, ?Nu pot s? cred c? nici dup? moarte nu sc?p?m de bo?orogul ?sta nebun. Mai nou a devenit zeul cuiva.” Dar vocea ?nfuriat? a tinerei ?i f?cu pe mistre?i s? se retrag? speria?i mai spre marginea poienei, fapt ce-o mir? pan? ?i pe Zeal. ?i, cand sim?i privirea plin? de dojan? a str?bunicii ei a?intit? asupra ei, Zeal murmur? ?mp?ciuitor, ?F?r? sup?rare. Doar am spus ?i eu. ?i… da, poate ?i-am exagerat pu?in. Doar ni?el. Atata tot.”

  Deloc mirat? de altfel de reac?ia nepoatei, Inlan Diar doar ??i atinse fruntea cu palma scuturand pu?in din cap. Apoi, privind la Nikkari, spuse, ??i totu?i nu ?n?eleg jocul ?sta ciudat, Nikkari. La fel cum nu ?n?eleg cum e posibil ca acel mistre? s? aib? ochii lui Coallar.”

  ?Pentru c? ace?ti mistre?i au fost crea?i de ?ns??i Coallar. ?n adancurile grotei sale. De asemenea el i-a crescut numindu-i copii s?i, pe care i-a numit Pa??i. De aceea, dac? o s? prive?ti cu aten?ie la ei, o s?-l vezi pe cel mai mare dintre ei numit Po?i Ivar sau N?zdr?vanul. Anume acesta a luat parte din puterea lui Coallar cand grota a explodat. Astfel, de?i Coallar nu mai e, mai exist? totu?i a lui putere. De aceea ?i ascult? mistre?ii Pa??i de N?zdr?van, care, ?ntr-un mod ciudat, s-a supus nimfelor de p?dure. Prin urmare vor asculta mereu de Melia ?i de Meliae.”

  ?Chiar ?i de-o fi a?a nu v?d de ce ar trebui s? ?tim noi asta,” murmur? Zeal plictisit?. ?De altfel cred c-am avut de-a face cu destule bestii f?r? minte pe ziua de azi ca s? mai stau ?i s? privesc ?i mistre?ii acum.”

  Spre surprinderea ei ?ns?, Melia surase. ?De fapt, prin?es? Zeal, ace?ti mistre?i nu-s deloc f?r? minte. La fel ca ?i cobrele tale care pot fi buni osta?i de trebuie. ?i, ca s? r?spund totodat? la ?ntrebarea ?de ce sunte?i aici?” e pentru c? noi tot intr?m ?n acest r?zboi.” De asta ?i-o privi Inlan Diar ?ncurcat?. Dar, chiar ?i a?a, Melia nu-?i feri privirea, ci-i spuse, ??i totu?i e necesar, regin? a ghe?ii. De altfel, chiar dac? nu ne dorim asta, trebuie s? lupt?m ?i noi, c?ci nu vrem ca acest loc s? piar? la fel ca ?i noi.”

  ?Totu?i, Melia: nimfele au fost mereu cunoscute ca fiind pa?nice. Cred c? mai bine va fi s? v? retrage?i ca ?i mai ?nainte ?n locuri sigure ?i s? a?tepta?i ca s? treac? furtuna,” insist? regina.

  Nikkari ?ns? oft?, ?Nu mai e niciun loc sigur ?i pa?nic pe acest p?mant, Regin? a Ghe?ii, ?i asta din cauza c? Maranam a cuprins totul cu a lui ur? ?i sete de putere. De aceea ne-a for?at pe to?i s? lupt?m. ?i… trebuie s? lupt?m.”

  ?Pe to?i? Vrei s? spui c? ?i tu o s? intri ?n lupt??” ?ntreb? Zeal mirat?.

  Nikkari ?ns? nu-i r?spunse din prima. Ea doar o privi cu ochi tri?ti, oftand din cand ?n cand. ?i, abia ?ntr-un tarziu, spuse, ?A?a e. ?i eu voi lupta de data asta, c?ci n-am alt? ?ans? de vreau ast? lume s? d?inuiasc? ve?nic. De altfel… mai e un motiv pentru care o s? lupt: faptul c? ura altora mi-a golit sufletul pe din?untru. ?i, cum nu pot tr?i goal? pe din?untru, am decis s?-l umplu cu iubire pentru acest p?mant. Dar nu-i iubire acolo unde nu-i r?zboi. De aceea, de vreau iar pace ?n jur, nu pot sta de-o parte. ?i voi lupta, al?turi de Meliae, iar de voi ave?i nevoie de ajutorul nostru va fi de ajuns s?-l trimite?i pe Argol s? ne vesteasc?. Astfel Meliae ?i Spiritele Grotelor, ?n frunte cu mine, ne vom al?tura vou? ?n lupt?.”

  Se uitar? ?ns? cu toatele cu mare aten?ie la Melia cand aceasta spuse, ?Nu doar Meliae intr? ?n r?zboi. Surorile mele, Thebe cu ale ei Napae, Ida cu ale ei Oreade, Syke ?i Hamadriadele, precum ?i Daphne cu Driadele ?i Tesa cu Liamnele se vor al?tura nou? ?n caz de nevoie.”

  ?S? nu uit?m toate nimfele apelor, ale cerului, aerului ?i adancurilor,” spuse Nikkari. ?Ele tot sunt de acord s? lupte. E nevoie doar s? le d?m de ?tire. ?i crede-m?, o s? le chem?m pe toate, c?ci al nostru p?mant e sfant ?i, de-am fost create pentru ceva, atunci la sigur a fost pentru a ap?ra natura de nebunie ?i dezechilibru. Astfel, de acest Maranam se crede invincibil, atunci va trebui s? demonstreze asta. Dar… m? ?ndoiesc c-o s? treac? el de to?i ?i de toate, c?ci aceast? lume e al s?u du?man pe veci, un du?man care-l prive?te cu ochii groazei, chiar ?i prin ochii fiarelor. ?i, de vrea tronul lumii, atunci s? piar? to?i ?i toate, dar nici lui Maranam noi n-o s?-i permitem s? ne ?ngenuncheze ?i s? aib? tot f?r? lupt?.”

  Apoi, cand Nikkari termin? de vorbit, se auzi peste tot strig?tul Nimfelor. La ?nceput strigar? asurzitor Meliae, apoi se auzi strig?tul Driadelor, a Hamadriadelor, a Napaelor ?i a.?.m.d. Iar cand de jur ?mprejurul lor se auzi strig?t de nimfe, p?durile ??i plecar? coroanele, p?s?rile-?i ?nghe?ar? al lor zbor ?n ?nalturi, sim?ind cu to?ii team?, o fric? ce nicicand o alt? fiin?? vie n-o sim?ise pan? atunci. Asta de altfel era de ?n?eles, c?ci le d?dea totodat? puterea s? gandeasc? strategic ?i s? pl?nuiasc? cum s? se apere la nevoie. ?i, ?n acel moment, se deciser?… to?i pan? la unul s? intre ?n r?zboi de trebuie, dar s? extirpeze r?ul din r?d?cini ?i s?-l calce ?n picioare pan? s?-l fac? cenu??.

  La sfar?it ?ns? natura ?i p?durea ?n sine ?ncepu a canta. Dup? asta se v?zu ?n jur dansul sfant al crangurilor dese. ?i, acel dans, era acompaniat de multiple voci de femei, care l?udau p?mantul pentru c? le-a dat via?? ?i ?ansa s? vad? atata frumuse?e ?n jur. ?i… acel cantec, ale c?rui cuvinte Zeal nu le ?n?elegea, o p?trunse totu?i pan?-n str?funduri. De aceea ?i sim?i tan?ra c? nu-s ei singuri pe lume, c? natura nu-i simpl? ?i nici neajutorat?, ?i c? se poate ap?ra pe sine ?n caz de nevoie.

  De asta ?i se a?ez? Zeal ?n cele din urm? lang? trunchiul unui copac. Apoi, sco?andu-?i muzicu?a din frunz? de ar?ar de la brau, ?ncepu s? cante cu tot sufletul, acompaniat? fiind de cantecul sfant al p?durilor din jur. Dar nu doar P?durea Tenebre canta. La fel ?ncepu ?i P?durea Kiago s?-?i cante propriul cantec. Numai c? acolo se auzeau ?i glasuri de b?rba?i, c?ci copacii ceia erau vechi de cand lumea, iar glasurile lor groase, dar totu?i pl?cute cand cantau, se puteau auzi peste tot ?n ?mprejurimi.

  Astfel, anume acel cantec al celor dou? p?duri, d?du semnalul. ?i, ?ncet-?ncet, lumea ?ntreag? ?ncepu s? cante: fiin?e p?mantene fiind ele sau magice, iar asta ?nsemna f?r? doar ?i poate uniune ?i hot?rare s? ?nving? r?ul cu orice pre?.

  ***

  ?Ce-i asta?” ?ntreb? Bestla ?n ?oapt? cand copacii P?durii Rophion ?ncepur? ?i ei a canta. Iar glasul gros, oarecum morm?it al unora dintre copaci, se auzea atat de ciudat ?n jur.

  Samaya ?ns? nu ?tia nici ea ce se aude, c?ci era la fel de tan?r? precum era Bestla. De aceea se mul?umi doar cu a se uita mirat? ?n jur, ?ncercand s? ?n?eleag? ce se aude.

  Doar Boor ?i Dike ?tiau r?spunsul la a lor ?ntrebare. Dar parc? totu?i nu-i l?sa inima s? le spun? fetelor semnifica?ia acelui cantec. Totu?i, cand v?zu c? a lui fiic? ?l ?inte?te cu privirea, a?teptand un r?spuns de la el, Dike oft? ?i, privind ?n p?mant, murmur?, ?I se spune ?Mirukak Ka?ka?” acestui cantec, iar asta-n limba noastr? ar ?nsemna ?Ochi de fiar?.”

  ?E cantecul lumii de dinainte de moarte,” rosti ?i Boor cu o triste?e enorm? ?n glas, fapt ce-o mir? mult pe Bestla.

  ?Cantecul de dinainte de moarte? La ce te referi, tat?? Cum poate natura s?…?”

  ?E pentru c? natura nu ?tie dac? vom supravie?ui ?n acest r?zboi. De asta prefer? s? cante al ei cantec de jale cat mai are ?nc? timp,” murmur? Samaya ?ngandurat?.

  ?A?a e, Samaya. Natura ?ntreag? s-a aliat se pare. ?i, prin acest cantec, care are totodat? semnifica?ia de ?provocare la r?zboi,” ?i declar? lui Maranam c? ?pe aici nu se trece. N-ai decat s? ?ncerci. Noi ?ns? vom lupta pan? la urm? ?i doar mor?i ne po?i st?pani.”

  ?Dar… e atat de crud… acest gand,” ?opti Bestla.

  ??i poate c? ai dreptate, fiica mea. E ?ns? decizia p?mantului ?i noi nu ne putem ?mpotrivi acestui lucru. De aceea ?i cred c?-i mai bine s? ne continu?m drumul ?i s? ?ncerc?m s? facem tot ce ne st? ?n putin?? s? nu permitem p?mantului s? moar? ?n cele din urm?,” spuse Boor, cu ging??ie ?i triste?e ?n glas, strangandu-?i fiica la piept. Apoi o s?rut? prelung pe cre?tet, c?ci ?n?elese atat de brusc c? crescuser? ale lui fete atat de repede, iar el le s?rutase cre?tetele de atat de pu?ine ori. Ba chiar ?i p?ru r?u c? nu-?i ?mbr??i?ase ?i nici nu-?i s?rutase ?i celelalte dou? fiice la desp?r?ire, c?ci aveau dreptate copacii cantand, ??i poate-n ast? lume vom r?mane amintire ?ntr-un cantec de r?zboi.”

  Apoi, unul lang? altul, Dike, Samaya, Bestla ?i Boor ??i continuar? drumul. Dar o f?cur? ?n t?cere, c?ci se apropiau deja de Poiana Umbrelor unde Samaya ?i Mayar luptaser? ?n urm? cu 13 ani. Ceea ce-i ?ntrist? ?ns? pe to?i fu totu?i cantecul copacilor, pe care-l cantau acei b?trani arbori ?ntr-un singur glas:

  ??i de-om porni noi azi la lupt?, o vom face doar cantand,

  Trecand peste v?i ?i dealuri, l?sand ?n urm? al nostru crang,

  ?i de-om r?mane noi amintire, ?n ast? lume dup? r?zboi,

  Te rog tu, tu sor? lume, s? ne cinste?ti ca pe eroi.

  ?i te rug?m noi pe tine, p?rinte sfant, p?rinte drag,

  S? nu permi?i nicicand la lume, s? mai treac? iar acest prag,

  Cel al r?zboiului ce arde, p?mantu-n valv?taia lui,

  Zdrobind ?n lupt? pe oricine, ce-a stat vreodat? ?n calea lui.”