Furi?andu-se cu mare aten?ie pe lang? copaci, Kku?ai ?i ceilal?i se ?ndreptau spre o mare poian? aflat? chiar ?n mijlocul P?durii Rophion. ?i, de?i acea poian? era ciudat?, datorit? acelor copaci seculari ce-?i ?ncalcir? atat de mult crengile ?ntre ei, formand o superb? semi-bolt?, era totu?i un loc cat se poate de splendid. De aceea ?i se ?ntoarse la un moment dat Kku?ai spre ceilal?i. ?i, ducandu-?i degetul ar?t?tor la gur?, le spuse aproape ?n ?oapt?, ??ncerca?i s? nu face?i g?l?gie cand v? apropia?i de primul rand de copaci de lang? poian?. Altfel ?i pute?i speria.”

  Fenrir ?ns?, auzind cuvintele ?ndr?zne?e ale b?iatului, zambi. Apoi, punandu-i lui Kku?ai o man? pe um?r, ?i spuse cu voce ?ugubea??, ?Ui?i totu?i c?-s de-al locului. ?tiu eu cum s? m? comport cu copii P?durii Rophion. Crede-m?!”

  Kku?ai ?ns?, privindu-l drept ?n ochi, ?i spuse cu voce sigur?, ?Tu poat? c? e?ti de-al locului, prin? Fenrir, ei ?ns? nu!” Dup? care-i ar?t? cu capul spre Sephir, Arion, Mago ?i Malon care veniser? cu ei ca s? vad? cum ar?tau de fapt copiii p?durii, despre care Kku?ai se l?udase c? nu g?se?ti al?ii mai frumo?i ?i mai bravi pe ?ntreg mapamondul.

  Sephir ?ns?, auzindu-l pe b?iat vorbind atat de ?ndr?zne?, ?l privi pe sub sprancene. Apoi, ?ncruci?andu-?i bra?ele pe piept, ?i ?uier? printre din?i, ?Nici nu ?tii cat de mult ur?sc indiscre?ii. Mai ales cei care fac diferen?a ?ntre str?ini ?i localnici." Se ?nfurie ?ns? Sephir de-a binelea, cand Fenrir ?i ?opti ceva lui Kku?ai la ureche, iar apoi cei doi pufnir? ?n ras.

  Dar, cand se auzi tunand undeva la orizont ?i mai ales ?l v?zur? pe Palar deasupra lor, Fenrir privi la Kku?ai ?i-i spuse de data asta ?n voce, ??i-am zis c?-i rea la manie.” Numai c?, sim?ind respira?ia cuiva ?n ceaf?, Fenrir privi ?n spate. Astfel ?i fu dat s? vad? privirea sc?p?rand? a so?iei, semn c?-i displ?cuse gluma lui.

  ?i nu doar ?n?elese el c? era sup?rat? Sephir, ci ?i-o auzi ?uierandu-i printre din?i, ?Iar ?ie cred c? ?i-am spus ce ur?sc mai mult decat indiscre?ii mi se pare. Nu, so?ioare?”

  De aceea ?i ranji Fenrir ?mp?ciuitor. Apoi, lingu?indu-se pe lang? ea, murmur? cu glas duios, ?Poate c? ?i mi-ai spus. Numai c?… nu ?tiu exact la care din lucrurile spuse mai ?nainte sunt actuale ?i acum.” Dar nici un zambet dr?gu? cum obi?nuia el s? schi?eze cand ?i era so?ia sup?rat? nu-l ajut? s-o ?mpace. Din contr?, p?rea s-o fi ?nfuriat mai tare. Numai c?, cand era Sephir pe cale s? se ?nfig? ?n carlion?ii lui Fenrir ?i s?-i aduc? aminte despre ce vorbiser? ei odat?, Kku?ai o apuc? brusc de man? ?i-o for?? s? se a?eze ?n pirostrii. Dup? care, nep?sandu-i de mutrele f?cute de Sephir, ?i f?cu semn s?-?i ?in? limba dup? din?i.

  Chiar ?i a?a, Sephir calm? nu st?tu. ?i, dup? ce se apropie mult de urechea lui Fenrir, ?i spuse, ?Se pare c?-i tr?s?tur? de familie asta cu ?ndr?zneala.” Dar, de?i fusese o aluzie nevinovat?, tan?rul lup ?n?elese la ce anume se referise ea: la el, cel de 14 ani, care-o spionase sc?ldandu-se la rau. Numai c?, spre marea mirare a lui Sephir, Fenrir zambi dulce. Apoi, ?mpingand-o u?urel ?n fa?a lui, o for?? s? priveasc? ?n fa??, spre acea splendid? poian?, ?nconjurat? de copaci seculari.

  Astfel lui Sephir ?i fu dat s? vad? splendoarea locului: o poian? cu diverse pietroaie plasate ici ?i colo, pietroaie acoperite de mu?chi verde ?i diverse liane. De asemenea se vedea iarb? deas? ?i verde de jur ?mprejur ?i un mic lac undeva ?n dreapta, de partea cealalt? a poienei. Dar, ce era cel mai impresionant la acel loc, era faptul c? acei copaci p?reau s? fie zidul de ap?rare al poienei, ?i asta din cauza acelei semi-bolte de crengi ?mpletite ?ntre ele. De asemenea erau ?i trunchiurile copacilor mult apropiate unul de altul precum ?i a arbu?tilor ce cre?teau printre trunchiuri, arbu?ti ce aveau statura unui om, iar asta f?cea acea poian? un loc perfect de ascunz?toare. ?i, de parc? ar fi fost un loc fermecat, apa acelui mic lac, de-un albastru-verzui, str?lucea superb chiar ?i ?n acea lumin? oarb? a zilei.

  ?i, fiind atat de concentrat? s? analizeze acel loc, Sephir tres?ri atunci cand Fenrir ?i ?opti la ureche, ?Pare verzuie din cauza florilor galbene de lotus de pe lac. M? refer la ap?.” Apoi b?rbatul ??i lipi obrazul drept de cel stang al Sephirei ?i ad?ug?. ?Rophionii le spun acelor flori Etirko??um sau Fe?e de Soare.”

  ?Din cauza c?-s galbene?”

  ?Nu numai. E ?i din cauza c? absorb la propriu razele soarelui, chiar ?i atunci cand careta lui Tī nu-i v?zut? deloc pe cer. Apoi, dup? ce s-au umplut pe din?untru cu lumin? cereasc?, Etirko??um o reflect? mai ?ntai ?n apa lacului, iar apa lumineaz? ?n jur, ?ntorcand astfel naturii acea lumin?. Totodat?, dac? o s? avem ocazia s? ajungem pan? lang? lac, o s? sim?i cum eman? c?ldur? ?i nu frig ca restul apelor.”

  ?Wow, asta deja n-am ?tiut-o.”

  ?E pentru c? ai tr?it mai mult la libertate, Sephir. Noi, cei din inima p?durii ?ns?, cunoa?tem aceste locuri ca-n palm?. De fapt, chiar dac? credem c? am crescut cu ele, anume aceste locuri ne-au fost p?rinte, c?ci copiii acestor p?duri sunt liberi ?i cresc mai mult de capul lor, chiar dac? au p?rin?i iubitori al?turi.”

  ?De asta ?i suntem ?i noi numi?i Jangali,” spuse Kku?ai. ?Chiar dac? acest nume nu ne apar?ine.”

  ?Nu v? apar?ine? La ce te referi?” ?ndr?zni s? ?ntrebe Malon. Apoi el, Arion ?i Mago se furi?ar? spre ceilal?i trei, apropiindu-se mai mult de poian?.

  De r?spuns tan?rului ?i r?spunse ?ns? Fenrir, c?ci el considera c? acel rol ?i apar?ine - de a-?i ?mp?rt??i cuno?tin?ele despre minunata sa cas? cu ai s?i prieteni. ?i, cu glas duios, privind la poiana care p?rea cufundat? ?ntr-o magic? lumin?, spuse, ?Vorbim despre Jangali, Malon. Despre copiii p?durilor. ?i, chiar dac? noi nu ne-am ?ncadra chiar de tot ?n aceast? categorie, fiind ?ntr-un fel umani, totu?i iubim s? ni se spun? ?i nou? Jangali.” Apoi Fenrir zambi. Atat de cald zambi amintindu-?i de cand era copil, de vreo 8 ani doar, fugind ?i zbenguindu-se cu al?i copii de varsta lui ?n acea poian?. ?n jurul lor era soare peste tot, ?nconjura?i fiind de iarb?, flori, insecte ?i de felurite animale care p??teau lini?tite ?n ciuda larmei create de copii.

  ?De altfel adev?ra?ii Jangali ne sunt prieteni,” murmur? Kku?ai cu inocen??. ??i… de?i am crezut c? n-o s? se arate ast?zi pe aici pentru c? ei simt de-s str?ini prin preajm?, uite-i!” Aproape c? strig? adolescentul. ?i, fericit nevoie mare, le ar?t? celorlal?i s? priveasc? ?n dep?rtare, undeva la stanga, de unde se vedea cineva venind.

  ?Aia-s…?” D?du s? ?ntrebe Mago. Nu se auzi ?ns? restul ?ntreb?rii datorit? lui Malon care-i acoperi tan?rului gura cu palma. ?i f?cuse Malon asta ?n?elegand c? strig?tele lor puteau speria acele animale magice.

  Fenrir ?ns?, v?zand c? ai s?i prieteni ?n?eleser? atat de repede c? nu-i bine s? ?ntrerup? magia locurilor, zambi. Apoi, ?mbr??i?andu-?i so?ia cu dragoste, dup? ce-?i lipi capul de-al ei, ?opti, ??tii, Sephir, acest loc e a doua mea cas?. Aici mi-am petrecut copil?ria ?i mult? vreme anume aici am ?i tr?it.”

  ??mpreun? cu Samaya?”

  Tan?rul lup ?ns? zambi trist. ?Ba nu. La acea vreme Samaya nu era cea pe care o cunoa?te?i cu to?ii ast?zi. De fapt era cu adev?rat ciudat? ?i nu doar copiii satului o evitau adesea, dar ?i ea pe noi ?i asta din cauza surzeniei ?i a mu?eniei ei, ce o speriau de fapt.”

  ?Surzenie? Samaya a fost candva surdo-mut??” ?ntreb? Malon ?n ?oapt?.

  ?A?a e,” r?spunse Arion ?n locul lui Fenrir. ?E din cauza c? Jar tr?ia ?n interiorul ei, iar cand un Spirit atat de puternic precum e Jar tr?ie?te ?n interiorul unei fiin?e p?mantene, aceasta pierde ceva. ?n cazul Samayei i-a fost luat darul auzului ?i a vorbirii. Totu?i… a fost se pare ceva mai mult decat a ei conexiune cu Jar.”

  Fenrir, mirat s?-l aud? pe Arion vorbind astfel, ?ntreb?, ?Iar tu de unde ?tii asta?”

  ?Ai uitat cine sunt?” ?ntreb? Arion, zambind. ?Soan e obligat s? ?tie astfel de lucruri. Plus la asta: ??i cunosc tat?l de mult mai mul?i ani de cat m? cuno?ti tu pe mine. ?i… s?-?i spun un secret: nu acum treisprezece ani mai v?zut prima dat?.”

  ?Nu?” Se mir? lupul ?i mai tare.

  ?Nu. Eu am mai fost ?n aceast? p?dure odat?. Pe atunci tu ?i Samaya avea?i ?n jur de 2-3 ani. Am fost trimis aici de regina Inlan Diar cu treburi nu atat de importante, dar necesare. ?i… a fost atunci cand te-am v?zut prima dat? alergand pe uli?ele satului, urmat ?ndeaproape de o mic? lupoaic? sur?.”

  Sephir zambi. ?Chiar te urma Samaya atunci peste tot?”

  ?La ?nceput doar. Pe urm? ?i-a ar?tat col?ii,” marai Fenrir oarecum nemul?umit s?-?i aminteasc? de acei ani ai copil?riei cand Samaya era oarecum neascult?toare ?i nici m?car cu el nu voia s? se joace.

  T?cur? ?ns? ?i privir? aten?i la poian? cand v?zur? c? Jangali ?mpanzir? ?ntregul loc. Astfel f?cur? acel loc s? fie cu adev?rat un col? de rai, c?ci felurite tipuri ?i specii de animale se adunaser? ?n acela?i loc s? pasc? ?i s? se adape, s?-?i mi?te cozile dintr-o parte ?ntr-alta ca s? alunge mu?tele sacaitoare sau pur ?i simplu s? se ?ncarce cu magia acelui loc.

  ?i Jangali erau cu adev?rat diferi?i, precum spuseser? Kku?ai ?i Fenrir: se vedeau acolo mistre?i de toate felurile ?i m?rimile, cerbi, c?prioare, o gazel? care nu se ?tie ce exact pierduse prin acele locuri. Dar… ce era cu adev?rat superb de privit, erau rinocerii. Numai c? acei rinoceri nu erau din cei obi?nui?i, cu un corn ?n frunte. Ei bine mai erau ?i dintr-aceia acolo. Dar majoritatea din ei erau totu?i diferi?i.

  De aceea ?i murmur? Fenrir cople?it de emo?ii ?i cu ochii ?n lacrimi, ?Iar ace?tia sunt Yā?avarii! Copiii t?cu?i ai p?durii.”

  ?Yā?avar! T?cut!” Murmur? Arion. ?Credeam c-au disp?rut demult.”

  ??i noi am crezut astfel,” spuse Kku?ai. ?Dar… de?i pe aici mai puteau fi v?zu?i doar doi membri ai acestei rase, ?ntr-o zi au venit aici mul?i al?ii. De unde, cum ?i de ce - nu ?tim exact. ?i… s? fim sinceri, nici nu ne-am pus prea multe ?ntreb?ri, c?ci pentru noi era mai important faptul c? s-au ?ntors aici. Mai bine zis c? n-au disp?rut.”

  ?Sunt totu?i ciuda?i. ?i… minuna?i ?n acela?i timp,” murmur? Sephir, oarecum mirat? ?i confuz? ?n acela?i timp, privind cu aten?ie la acei ciuda?i rinoceri.

  ?i avea de ce s? se simt? astfel, c?ci Yā?avarii erau ?ntr-adev?r minuna?i ?i unici: erau un pic mai mari decat rinocerii obi?nui?i ?i aveau ?i-o nuan?? deosebit? a pielii. ?i, ?n timp ce restul rinocerilor o aveau sur ?nchis, Yā?avarii o aveau aproape transparent? de li se vedeau destul de bine coastele. Chiar ?i a?a nu era asta stranietatea cea mare, ci faptul c? acea culoare transparent? amintea cumva de culoarea ghe?ii. La fel de stranii le erau ?i picioarele, mult mai scurte decat ale confra?ilor lor. Aveau ?ns? t?lpi late. ?i, la fiecare picior, acolo unde copita li se bifurca, aveau un ?omotoc de p?r, din cel v?zut la coada leilor.

  Nasul ?l aveau obi?nuit, asemeni bivolilor, cu dou? n?ri mari ?i late ca s? ?ncap? tot aerul lumii la nevoie. Aveau de asemenea buze groase, ridate la col?uri ?i la fel de ridat? le era ?i pielea fe?ei. Ochii ?ns? le erau cenu?ii, iar de sim?eau pericolul ?n jur sau soarele ardea pur ?i simplu pe cer c?p?tau o nuan?? de galben ro?cat. Astfel, cand ochii Yā?avarilor aveau aceast? culoare, celelalte animale ?n?elegeau c?-i timpul s-o rup? la fug?. ?i de se apucau de fug? gemea la propriu p?mantul sub copitele lor. Dar, de n-aveau totu?i unde s? fug?, deveneau dintr-o dat? din prad? pr?d?tori.

  ?i deveneau Yā?avarii pr?d?tori ?n clipa ?n care sim?eau c? trebuie s?-?i apere puii ?i femelele. Anume atunci ap?rea ?i cel de-al treilea corn deasupra nasului, semn c? cel ce-i atacase o sfeclise. Astfel, cu trei coarne deasupra nasului, Yā?avarii p?reau cu totul speciali. ?i nu era ?ntampl?toare acea compara?ie, c?ci cornul de la baza buzei de sus era ascu?it asemeni unei lance. Apoi, cel de-al doilea, avea baza de sus bifurcat? asemeni unei furculi?e, ?n timp ce cel de-al treilea corn, cel din frunte de altfel, era un pic l??it, avand forma unui baros.

  Totodat?, anume aceste trei coarne, oarecum nepropor?ionale cu restul corpului, eviden?iau foarte mult ale lor urechi lungi, asem?n?toare m?g?ru?ilor. Dar, de?i acele coarne erau ciudate, erau de altfel ?i puterea Yā?avarilor, c?ci imediat ce ace?tia se aruncau asupra pr?zii, primul corn ?l lua ?n carc?, al doilea ?l c?s?pea la propriu ?n timp ce fugea, iar cel de-al treilea, ?barosul,” ?i strivea capul victimei cand aceasta se b?l?b?nea ?n galopul Yā?avarilor.

  Astfel, analizand cu mare aten?ie Yā?avarii, mai ales culoarea pielii lor, care era destul de asem?n?toare ghe?ii, Fenrir ?l ?ntreb? pe Arion ?n ?oapt?, ??i totu?i, cat adev?r e ?n spusele b?tranilor c? Yā?avarii au tr?it la ?nceput pe T?ramurile Ghe?ii?”

  Ceilal?i ?ns? ?l privir? cu ochii cat cepele. Chiar ?i a?a doar Sephir ?ndr?zni s? ?ntrebe, ?Cum adic? Yā?avarii sunt de pe T?ramurile Ghe?ii?”

  Arion ?ns? zambi, ?Fenrir are dreptate, c?ci ?nainte s? fie copiii p?durilor, Yā?avarii au fost copiii muntelui. Numai c?, atunci cand Tikil l-a ?nvins pe Accam Ku??u, ace?ti rinoceri au disp?rut de pe munte, c?ci ei ur?sc nedreptatea ?i se aciueaz? de obicei ?n locurile unde-i pace. M? mir? ?ns? c-au venit anume ?n P?durea Rophion unde tr?ia deja Mannar ?n acele vremuri.”

  ?O fi probabil c? aici totu?i exist? un oarecare echilibru,” ad?ug? Fenrir.

  ?Poate. Oricum, cred c?…,” t?cu ?ns? Arion, cand v?zu c? toate animalele ?ncepur? s? se agite ?i s? fug? de colo-colo, dar nu ca s? se ascund? ?n p?dure, dar cumva haotic prin acea poian? ?i asta era ciudat.

  ?Ce se ?ntampl??” ?ntreb? Mago mirat cand v?zu ?i el c? animalele se agitau. Ba chiar vru s? se ridice ?n picioare.

  Kku?ai ?ns?, care era ?n stanga lui, ?l apuc? de hain? ?i-l trase brusc ?n jos ?i-i ar?t? s? priveasc? la cer, chiar dac? cu greu se putea vedea ceva prin acea bolt?. Apoi, aproape ?n ?oapt?, b?iatul spuse, ?E din cauza acelor p?s?ri. Kākkai! Ei mereu atac? ?n aceast? parte a zilei dac? nu g?sesc prad?.”

  ?Kākkai totu?i n-atac? cand ?n jur sunt atat de multe animale, Kku?ai!” Spuse Fenrir sigur pe sine. ?Aici e ceva mai mult, c?ci…”

  Un sunet asurzitor, auzit atat de brusc ?n jur, ?i f?cu pe cei ?ase s?-?i astupe urechile cu ambele palme. Apoi, ca s? le fie mai u?or s? suporte acea durere de cap cauzat? de sunet, se aplecar? spre p?mant. Astfel nu v?zur? c? toate animalele din poian? ?ncepur? dintr-o dat? s? fug? spre est, acolo unde se afla ?i tab?ra Rophionilor.

  Doar cand sunetul sl?bi ?i Fenrir ??i putu ridica capul, v?zu animalele ?ndreptandu-se spre tab?ra lor. De aceea ?i strig? el, ?Se ?ndreapt? spre grajdurile domniei, Kku?ai! De aceea, toat? lumea dup? mine! Trebuie s?-i ajut?m pe ceilal?i.”

  Kku?ai ?ns?-l apuc? de man?. ?i, privind speriat la cer, ?i spuse, ?Mai ?ntai s? sc?p?m de ??tia!” Dup? care se scul? ?n picioare ?i scoase o pra?tie dintr-un buzunar ?i pietre dintr-altul. Apoi, cu precizie, ?ncepu a trage piatr? dup? piatr? spre acel stol de p?s?ri negre ce se ?nvarteau deasupra poienei.

  ?i fiindc? Kku?ai era bun ?inta?, pietrele trase de el loveau ?intele una dup? alta. Astfel, lovi?i ?n cap sau ?n piept, p?s?rile Kākkai ?ncepur? a se roti ?n aer ca mai apoi s? cad? f?r? vlag? la p?mant. Numai c? asta-i atrase pe ceilal?i Kākkai spre cei ?ase. ?i, ?n stol, se aruncar? asupra celor pe care-i considerar? prad? slab? ?n acele clipe.

  Numai c?, ?n clipa ?n care corbii Kākkai se aruncar? asupra celor ?ase, Arion ??i folosi puterea ?i f?cu s? apar? ?n mana celor ?ase s?bii. Apoi, furios, le strig?, ?T?ia?i ?n carne vie de trebuie, dar nu-i l?sa?i s? v? r?neasc?!” Dup? care, ca un nebun, ?ncepu s? loveasc? ?n stanga ?i-ndreapta, croindu-?i la propriu drum printre corbii care ?ipau asurzitor ?n jurul lor, atacandu-i cu ghearele sau ciocul ?i lovind vertiginos din aripi.

  Tocmai din cauza asta, c?-i venea foarte greu s? loveasc? corbii cu spada, Sephir ??i puse dintr-o dat? dou? degete ?n gur? ?i fluier? de-i asurzi ?i pe ceilal?i. Asta ?ns? fu de ajutor, c?ci corbii, pentru o clip? doar, parc? ?nlemnir?. Dar, de?i a lor ?amor?eal?” dur? doar secunde, Sephir avu timp destul s?-?i scoat? biciul Cattai de la cing?toare. Dup? care, apucandu-l bine de coad?, ?ncepu a ?fichiui ?n stanga ?i-ndreapta de corbii urlau ca apuca?ii, f?cand p?durea ?n jur s? tremure.

  Dar, de?i cei ?ase se ap?rau cu ?nver?unare, se sim?ir? la un moment dat cople?i?i de num?rul mare de corbi Kākkai care-i ?nconjurau. Ba mai mult, Arion ??i d?du seama c? alte p?s?ri cu pene negre ca smoala se apropiau de ei. ?i, de cum v?zu al doilea stol la orizont, le strig? celorlal?i, ?Retragerea! ?n ?ase nu-i dovedim pe to?i! Acum!” Dup? care le ar?t? celorlal?i s? priveasc? ?n zare.

  Fenrir ?ns?, ?nc?p??anat din fire cum era, ?i strig? lui Arion, ?Cel pu?in nu-i putem l?sa s?-i atace pe restul. De aceea trebuie s? rezist?m m?car pan? animalele intr? toate ?n grajdurile domniei!”

  Arion ?ns? ?i strig? ?nfuriat, ?Nu-i timp de asta, Fenrir. Sau ce, vrei s? ne jertfe?ti pe noi? S? mergem!”

  ?Arion are dreptate!” ?i strig? ?i Sephir. ?S? mergem ?i s? le ?inem piept acolo. Cel pu?in acolo trebuie s? fie deja bunicul ?i restul solda?ilor, care la fel ??i pot folosi magia ?i lupta contra lor.”

  Iar strig?tul ei ?l f?cu pe Kku?ai s? strige, ?Bariera!”

  ?Bariera? Care Barier??” ?ntreb? Fenrir uimit ?i mai lovi cu sabia de vreo dou? ori, doborand dou? p?s?ri care erau cat pe ce s? i se ?ncurce ?n p?rul carlion?at.

  ?Bariera lupilor!” Strig? adolescentul. ?N-au s? treac? de ea. Kākkai n-au s-o poat? sparge. De asta Jangali s-au ?ndreptat ?ntr-acolo!”

  ?La naiba! Uitasem deja de ea!” Strig? Fenrir ?i le f?cu semn ?i celorlal?i s?-?i ia t?lp??i?a de acolo. Iar cei cinci n-a?teptar? o a doua invita?ie. ?i, de cum fu posibil, intrar? ?n p?dure fugind de s?reau scantei ?n urma lor.

  Numai c? corbii Kākkai nu st?tur? locului. Ci, stoluri-stoluri de smoal? sau c?rbune se v?zur? zburand pe deasupra sau dedesubtul copacilor p?durii. Iar asta deja a fost ceva gre?it calculat, c?ci, imediat ce intrar? cu to?ii ?n p?dure, Kākkai reu?ir? s? trezeasc? monstrul. Astfel, maraind asurzitor, deranja?i de strig?tul p?s?rilor, copacii seculari, care dormeau la acea vreme, deschiser? larg ochii, ??i ?ncre?ir? frun?ile, strambar? din nas ?i, cat de curand, multiple bra?e din crengi ap?rur? pe ale lor trunchiuri.

  Ba unii dintre copaci strigar? ?nfuria?i la un moment dat, ?Ur?sc b?g?cio?ii!” Dup? care, mi?candu-?i trunchiurile dintr-o parte ?ntr-alta, apucau acele p?s?ri ?ntre degete de parc? ar fi fost cranuri. Apoi, ?nfuria?i, le striveau ?ntre degete de parc? ar fi fost gandaci sau le rupeau aripile, l?sand apoi corbii s? agoniseasc? pe p?mant. Asta ?ns? nu-i lini?ti nici pe copaci ?i nici nu gonir? corbii. Kākkai, de parc? s-ar fi vorbit, ?ncepur? a se aduna stoluri-stoluri din toate p?r?ile, atacand pan? ?i copacii, iar asta starni larm? mare ?n ?ntreaga p?dure.

  Din cauza asta ?i se opri la un moment dat Fenrir, c?ci pentru el era tot o minune s? vad? p?durea trezindu-se la via??. Numai c? fu for?at s? fug? iar ?n clipa ?n care Sephir ?l ?n?f?c? de hain? ?i-i ?uier? printre din?i, ?nfuriat?, ?Nu-i timp pentru prosteal?, Fenrir. Mi?c?!” ?i, ?nc? ?inandu-l de hain?, continu? s? fug?.

  Dar erau ?i ei nevoi?i s? se apere de furia copacilor pan? la urm?, c?ci aceia, ?nnebuni?i, nu mai f?ceau diferen?a la un moment dat cine era du?man ?i cine prieten. De aceea ?i Arion fu cat pe ce s? primeasc? un pumn de lemn ?n stomac. Numai c?, ager din fire, se d?du peste cap chiar ?n clipa ?n care copacul lovi spre el. Astfel reu?i s? sar? peste pumnul copacului. Iar acela, ?nfuriat, ?n timp ce se ?nfipse s?-l apuce din urm?, ?i strig? din urm? ?Villa?” (tic?losule). ?i, din cauza c? era cat pe ce s? fie el f?cut zob ?n locul corbilor Kākkai, Arion ?i strig? copacului f?r? s? se opreasc?, ?Nī?ka? ka?ka?ait ti?akki?īrka?, yār na?par, yār etiri!" (Iar tu mai casc? ochii, cine-i prieten ?i cine du?man!)

  Se calm? ?ns? cand Kku?ai, care fugea ?n urma lui, ?i strig?, ?Nu-i provoca! ?n caz contrar o s? ne striveasc? ca pe gang?nii.”

  ??n caz c? n-ai observat eram cat pe ce s? devin plat numai ce,” marai Arion ?nfuriat. Apoi, observand ?ns? c? un alt copac era cat pe ce s?-l ?n?face pe pu?ti, Arion ?l apuc? pe Kku?ai de bra?. ?i, folosindu-?i sabia, ?i t?ie copacului bra?ul. Dup? care-i mai ?i strig? ?nfuriat, ?F?r? sup?rare, dar singur ai c?utat-o!”

  Sephir ?ns?, care fugea deja al?turi de Fenrir, ?l ?ntreb? telepatic pe acesta, ?Ce-i cu copacii? De ce ne atac? ?i pe noi?”

  ?Pentru c? nu ne cunosc,” ?i r?spunse b?rbatul. ??i, v?d c? spusele b?tranilor tribului sunt totu?i adev?rate: de cineva treze?te monstrul acestei p?duri atunci la sigur o p??e?te. Sper doar s? nu avem ?i noi soarta corbilor Kākkai, c?ci…” Se aplec? ?ns? brusc pe spate ?n clipa ?n care v?zu cinci degete-crengi, r??chirate, apropiindu-se amenin??tor de el. Dar avu el totu?i noroc s? r?man? ?ntreg datorit? lui Sephir, care-l arunc? pe Cattai ?nspre creang?, iar biciul, l?sat liber din mana ei, se ?nf??ur? ?n jurul degetelor, strangandu-le atat de tare c? copacul url? ?nfuriat. Dar deveni cu adev?rat c?tr?nit acel copac ?n clipa ?n care Cattai se ?nf??ur? ?n jurul bra?elor lui, strangandu-le pe lang? trunchi. De aceea ?i ?ncepu copacul s?-?i mi?te vertiginos coroana, urland ca nebunul ?E??ai vi?u?ka?! Ippōtu!” (Da?i-mi drumul! Acum!)

  Sephir ?ns? se pare c? n-avea de gand s?-l lase liber. Ea ??i a?inti privirea asupra so?ului, c?ruia-i strig? ?nfuriat?, ?Ai grij? de capul cela. Mai am nevoie de el pan? cand!”

  Fenrir ?ns?, ranjind, continu? s? fug? dup? ea. ?i, destul de vesel, ?i spuse so?iei, ?Credeam c-ai nevoie de mine ?ntreg. V?d ?ns? c? doar de capul meu. ?n caz de ceva ?i spun de pe acum lui Arion s?-l culeag? de pe jos de-l pierd.”

  ??ncearc?. De vrei cu adev?rat s? vezi ce-mi poate pielea,” ?i d?du ?n grij? ?n Fenrir. ?i, fiind deja departe de copacul pe care-l imobilizase, Sephir mai fluier? odat?, chemand biciul Cattai la ea. Dar, din cauza c-o f?cu atat de nea?teptate, ?n clipa ?n care-l apucase de coad?, reu?i totu?i s?-l ?fichiuiasc? ?i pe Fenrir. ?i, v?zandu-l ?ncruntandu-se, Sephir ?i spuse, ?Doar un mic exemplu de ce pot face.” Dup? care fugi cat de repede putu dup? ceilal?i care erau deja departe.

  Zambind, Fenrir m?ri ?i el pasul. Nu f?cu asta ?ns? pentru c? se temea. El m?ri pasul totu?i pentru c? se sim?i un pic straniu s? r?man? tocmai ?n urma so?iei. ?i, desigur: ura s? i se arate atat de deschis c? putea fi slab de fire.

  ***

  ?Ce se ?ntampl??” Se ?ntreb? Island mirat, v?zand toate acele animale fugind prin p?dure direct spre locurile ?n care se afla satul Rophionilor, de parc? ar fi fost o hoard? de cotropitori aruncandu-se asupra victimelor sale.

  Yamu, care ?n acele momente ?l ?nv??a pe un tan?r de vreo 15 ani s? trag? cu arcul, ?l observ? pe Titan ?ndreptandu-se spre marginea satului ?i privind ?int? undeva ?n zare. De aceea privi ?i el ?ntr-acolo, dar nu z?ri nimic. Totu?i sim?i el c? Titanul nu degeaba privea ?int? undeva spre adancurile p?durii. A?a c?-l b?tu u?urel pe tan?r dandu-i ?n grij? s? practice cat el lipse?te, iar dup? ce ?nv???celul d?du din cap c? ?n?elese ?i lu? obi?nuita pozi?ie de tragere, Yamu se ?ndrept? spre Island.

  Numai c?, cu cat se apropia tot mai mult ?i mai mult de Titan, observ? ?i el sau mai bine zis auzi ?i el ceea ce-l nelini?tea de fapt pe Island: tropote de copite, ale unei ?ntregi armate, ?ndreptandu-se spre acel loc. De aceea ?i privi cu mare aten?ie ?n jur ?ncercand s? ?n?eleag? ce se ?ntampla totu?i.

  Unauthorized use: this story is on Amazon without permission from the author. Report any sightings.

  Deveni ?ns? cu adev?rat ?ngrijorat ?n clipa ?n care auzi strig?tele p?s?rilor agitandu-se ?n ?nalturi. Apoi se zbur?t?cir? ?i p?s?rile de pe crengile copacilor. Unele chiar ??i luar? zborul de pe crengile copacilor din afara Barierei ?i ?ncepur? a se aduna ?n jurul acelui zid invizibil ce ap?ra regatul Rophionilor. Dar nu doar p?s?rile ?ncepur? s? se agite, ci ?i animalele care erau deja la grajduri. Ba chiar Yamu ?i Island v?zur? cum multe dintre animalele p?durii ie?ir? ?n camp deschis ?i ?ncepur? s? fug? tot spre Barier?. Pan? ?i iepurii ?i ?istarii se speriar? ?i unii intrar? ?n ale lor c?su?e, iar al?ii, mai frico?i din fire, se luar? dup? celelalte animale spre regat.

  De aceea ?i strig? Yamu dintr-o dat?, ?La ad?post!” Island ?ns? nu ?n?elese la ?nceput ce se ?ntampla. De aceea ?i-l privi mirat. Numai c? ?n?elese cat de curand Titanul c? Yamu nu-i strigase lui, ci celorlal?i lupi Rophion care se aflau ?n acele clipe ?n poieni?ele din afara regatului. Astfel, cand Yamu le strig? s? se ad?posteasc?, Rophionii l?sar? totul balt? ?i fugir? cat de repede putur? spre Barier?. ?i, din cauza c? unii copii mai mici n-aveau atata for?? ca s? fug?, p?rin?ii lor sau pur ?i simplu cei ce treceau pe lang? ei, ?i ?n?f?cau ?n bra?e ?i fugeau cu tot cu ei s? se ad?posteasc?.

  Island ?ns?, de?i ?n?elese c?-i pericol pe undeva, ?i de altfel era imposibil s? nu ?n?eleag? cu tot acel talme?-balme? care se iscase, r?mase totu?i locului. Ba chiar se apropie mai mult de Barier?. Dar privi nu ?nspre partea de unde veneau ?n fug? spre sat Rophionii, ci ?n dreapta de unde se auzea tropotul cela puternic ?i ?n special unde se agitau cel mai mult p?s?rile. Astfel ?i fu dat s? vad? fiarele s?lbatice, ?n frunte cu Yā?avarii, fugind spre ei. ?i, crucindu-se, Titanul se ?ntreb?, ?De ce totu?i toate animalele p?durii vin ?ncoace? Ce se ?ntampl??”

  N-avu ?ns? mult timp de gandire, c?ci sim?i dintr-o dat? cum Yamu ?l apuc? de bra? ?i-l tr?gea dup? el s?-l urmeze. Ba chiar Yamu ?i strig?, ?La ad?post, am zis! De pan? ?i Jangali vin ?ncoace ?nseamn? c? un mare pericol se apropie. De aceea, nu sta locului ?i ajut?-ne!”

  Island ?ns? se agit? dintr-o dat?, ?Dar… Fenrir ?i restul sunt ?n p?dure, Yamu! Trebuie s?-i anun??m c?…”

  ?Ei ?tiu deja!” ?i strig? Yamu. ?Dac? Jangali vin ?ncoace ?nseamn? c? ?i ei sunt anun?a?i, c?ci mi-au spus diminea?? c? merg s?-i vad?. A?a c? nu-?i f? griji pentru ei, c?ci o s? vin? cat de curand. De fapt… uite-i!” ?i-i ar?t? s? priveasc? ?n fa??.

  ?i a?a ?i era: Fenrir ?i restul se ?ndreptau ?n goan? mare spre sat. Iar cand erau deja la cateva sute de metri de Barier?, Kku?ai strig? ceva. Al s?u p?rinte ?ns? n-auzi la ?nceput ce spuse. Era ?ns? Yamu sigur c? b?iatul ?ncerca s?-i avertizeze despre pericolul care se apropia. De aceea ?i uit? el de propriul sfat dat lui Island ?i se ?ndrept? spre Barier?, tot cu ochii pe Kku?ai ?ncercand s? ?n?eleag? ce totu?i ?i striga b?iatul.

  Deveni ?ns? Yamu cu adev?rat preocupat ?n momentul ?n care surprinse semnele disperate ale lui Kku?ai s? priveasc? ?n sus. Astfel, privind cerul, v?zu ?i el corbii. De aceea ?i le strig? celorlal?i lupi care fugeau deja spre Barier? s?-i ajute, ?Kākkai atac?! Kākkai atac?! Toat? lumea pe pozi?ii! Toat? lumea pe pozi?ii!” Astfel, cat ai clipi, Rophionii se ?narmar? cu arcuri ?i s?ge?i aduse de cei care ?n?eleser? demult c-o s? fie nevoie s? se apere ?i fugiser? spre zona ?n care ?ineau armele. ?i, dup? ce se aliniar? cu to?ii ?n fa?a Barierei, lupii, to?i pan? la unul, luar? pozi?ie de tragere. Dar niciunul din ei nu l?s? s?-i scape s?geata din arc, c?ci era necesar totu?i de a?teptat ordin de la Yamu.

  Iar lupul, cu inima cat un purice pentru to?i cei afla?i ?nc? ?n afara Barierei, continua s? umble ?ncolo ?i ?ncoace prin spatele lupilor preg?ti?i de tragere. ?i, cu glas sever, dar totu?i ?ncurajator ?n acela?i timp, le spuse, ?Nimeni nu trage pan? nu-i sigur c? r?ni?i n-o s? fie al?ii decat corbii. Prin urmare nu tot ce zboar? prin aer ne e du?man. La fel nu tot ce vine dinspre p?dure ne e inamic, c?ci…"

  Se ?ntoarse ?ns? brusc ?i privi spre so?ie cand ea strig?, ?Nu, Kku?ai!” Astfel o v?zu ?n lacrimi, ?ngenuncheat?, ?n timp ce ?ntindea disperat? mainile spre Barier?. De aceea ?i privi ?i Yamu ?n aceea?i direc?ie. ?i fu dat s?-l vad? ?n cele din urm? pe Kku?ai ap?randu-?i capul cu bra?ele cand mai mul?i corbi Kākkai se aruncar? asupra lui. ?i, spre surprinderea tuturor, Kku?ai fu luat ?n cele din urm? pe sus, prins ?n ghearele puternice ale unui corb. De asta ?i ?ncepur? Rophionii s? se agite, strigandu-?i unul altuia s? fac? cineva ceva ?i s?-l ajute pe tan?r.

  Dar, de?i se ?ncepu forfota, nimeni nu se mi?c? din loc cand Yamu, de?i ?ndurerat, le strig?, ?S? nu mi?te nimeni de la locul lui. ?i nimeni nu trece dincolo de Barier?. Doar se intr?!”

  ?Ba pe dracu,” strig? Ilēcā?a ?nfuriat. ?Nu-mi las eu fratele s? moar? ?n ghearele spurca?ilor celora.” Departe ?ns? n-ajunse, c?ci Yamu ?i ie?i dintr-o dat? ?n fa??. ?i, ?n?f?candu-l de bra?, privi furios ?n ochii feciorului ?i-i spuse:

  ?Dac? nu e?ti ?nc? p?rinte ascult? ce-?i spun ceilal?i care sunt, c?ci eu n-am de gand s?-mi pierd copiii unul dup? altul.”

  ?Dar, tat?, dac? nu facem nimic, atunci Kku?ai…”

  ??i crezi c? eu nu ?tiu?” ?i strig? Yamu. ??tiu mai bine decat tine ce se ?ntampl?. A?a c? m?car nu ?ncurca dac? nu po?i ajuta. Akita, s? nu se mi?te din loc!” ?i strig? tat?l, iar fata se gr?bi de-l prinse pe Ilēcā?a de bra?.

  Apoi, privind ?n urma tat?lui, Akita ?i spuse fratelui, ?Tata are dreptate, Ilēcā?a! M?car noi s? nu-i d?m b?t?i de cap. A?a c?… ai grij? de mama! Eu o s?-l ajut pe tata s?-l scape pe Kku?ai din ghearele corbilor.” V?zand ?ns? c? b?iatul privea ?nc? cu furie ?n fa??, tan?ra-i strig?, ?Acum, Ilēcā?a!”

  Astfel, ?n?elegand c? totu?i cei mai mari aveau dreptate, Ilēcā?a se apropie de Mai, pe care o stranse cu putere la piept. Astfel, sim?indu-?i fiul aproape, Mai ?ncepu s? plang? ?n hohote, strigand ?ntruna numele lui Kku?ai ?i blestemand corbii care-i f?ceau r?u copilului ei.

  ?Ce-i de f?cut, tat??” ?ntreb? Akita apropiindu-se de Yamu, preg?tit? ?i ea deja de tragere.

  ?i, de?i Yamu n-ar fi vrut s-o expun?, ?tia prea bine c? fata era bun ochitor. De aceea ?i-i spuse, ?Trage ?n tot ce zboar? ?i-i du?man.” La fel le strig? ?i celorlal?i lupi, ?Tot ce-i negru, zboar? ?i caraie ca un corb, la p?mant cu el! Chiar ?i de nu-i el un blestemat de Kākkai.” Apoi, smulgand arcul din mana unui lup de al?turi de el, lu? ?i el pozi?ie de tragere ?i-i spuse fiicei, ?Eu ?i iau din dreapta, tu din stanga, Akita.”

  ?Am ?n?eles!” Dup? care o ploaie de s?ge?i fur? trase ?n clipa ?n care parte din Bariera din fa?a lor disp?ru, controlat? de puterea lupilor de straj?.

  ***

  De?i-l r?neau enorm ghearele corbului, Kku?ai decise s? nu se dea b?tut. De aceea ?i ?ncepu s? se zbat? ?ncercand s? scape. Dar, indiferent de ce nu f?cea, cel r?nit era tot el, c?ci corbul nu doar c?-?i strangea ghearele tot mai mult ?i mai mult ?n jurul tan?rului, dar ?i-l lovea ?i cu ciocul.

  Astfel, l?sandu-i r?ni adanci pe corp, corbul ?l f?cu pe Kku?ai s? ofteze ?ndurerat. Chiar ?i a?a, cand era pe cale s? renun?e la lupt?, crezand c?-i venise sfar?itul, b?iatul ??i aduse aminte de pumnalul pe care i-l sustrase lui Fenrir cand acela fusese neatent. ?i f?cu asta b?iatul ?n clipa ?n care Fenrir ??i ?mbr??i?ase so?ia, privind cu mare aten?ie la Jangali.

  ?n acele clipe ?ns?, ?n?elegand c?-i poate ?ansa lui s? se salveze, lui Kku?ai nu-i mai p?ru r?u c? luase acel pumnal f?r? voie. Problema r?manea ?ns? cum s? ajung? el, c?ci dup? ce-l luase de la Fenrir ?l strecurase ?n tureatca ciubotei. Dar… trebuia m?car s? ?ncerce. De aceea ?i ?ncepu s? se mi?te cat putea ?nc? ca s? ajung? pe cat posibil la tureatc? ?i s? ia pumnalul.

  Numai c?, cat se tot ?nvartea el s? se ?ntoarc? m?car ?ntr-o pozi?ie mai comod?, ?i v?zu pe ceilal?i cinci cu care fusese de-i v?zuse pe Jangali. ?i, ?n?elegand c? ei ?ncercau s? fac? ceva s?-l scape, b?iatului i se umezir? ochii ?i murmur?, ?Poate totu?i nu-i chiar totul pierdut.” Apoi, aducandu-?i aminte de a sa misiune, continu? s? se for?eze s? ajung? la pumnal.

  Anume aceast? mi?care a tan?rului o v?zu ?i Sephir ?n clipa ?n care privi ?n sus ?i-l v?zu pe Kku?ai ?ncercand s? ajung? la tureatca cizmei. ?i, privind la so?, ?i transmise telepatic, ?Face?i ceva s?-l ajuta?i! Se pare c? Kku?ai are o arm? la el!”

  Abia atunci privi ?i Fenrir spre corbi. Dar, din cauza c? aceia se stranser? dintr-o dat? ?n jurul celui care-l ?inea pe b?iat, nu reu?i s? vad? acela?i lucru ca ?i Sephir. De aceea ?i privi ?n urm? ?ncercand s? vad? unde era Arion.

  Acela, de parc? i-ar fi ?n?eles gandurile, se transform? atat de brusc ?n cal. ?i, ?n timp ce trecea ?n galop nebun pe lang? Malon ?i Mago, le strig? acestora, ?Spre Barier?. Fugi?i spre Barier?. M?car cu voi s? nu ne batem capul s? v? salv?m din ghearele corbilor.” Iar b?rba?ii, ?n?elegand mesajul din prima, schimbar? direc?ia ?i fugir? cat ?i ?ineau picioarele spre grani?a Rophionilor. Numai c?, ?n timp ce fugeau ca apuca?ii, le strigau p?s?rilor Kākkai c?-s acolo ?i s?-i urm?reasc? anume pe ei. Dar cei doi f?ceau asta nu pentru c?-?i doreau sfar?itul ?i c?utau moartea cu lumanarea, ci ca s? ?ncerce s?-i dezbine pe corbi ?i s? le dea celorlal?i ?ansa s?-l salveze pe Kku?ai.

  ?M?car la ceva-i duce mintea ?i pe ??tia,” ?i transmise Arion un gand lui Fenrir. ?Iar tu nu sta ?an?o? ?i privi ?n sus, ci sari ?n carc?.” ?i Fenrir, ?n?elegand mesajul, nu mai st?tu mult pe ganduri, ci fugi cat putu de repede spre locul dinspre care venea Arion. Astfel, ajuns ?n dreptul lui, se apuc? cu ambele maini de coama calului ?i, dintr-o smucitur?, fu pe spatele lui.

  ?Acum urc?!” ?i strig? el lui Arion. ?Azi am de gand s? sucesc ni?te gaturi.” Numai c?, c?utand pumnalul ?n ciubot?, d?du de gol. De asta ?i se cruci el.

  ?Se pare c? nu doar tu ?tii a ?terpeli lucruri!” Auzi el glasul lui Arion ?n cap. De aceea ?i privi Fenrir ?n sus, ?n?elegand ?n sfar?it la ce arm? se referise Sephir c? avea b?iatul. Dar, chiar de ?tia c?-i pan? la urm? cu mainile goale, tot ??i zise c? trebuie s? fac? ceva s?-l scape pe b?iat de la moarte.

  Auzind-o ?ns? pe Sephir ?uierand, privi spre ea. ?i f?cu el asta taman ?n clipa ?n care biciul Cattai, aruncat de Sephir spre el, mai nu-l lovi ?n piept. Dar reu?i el pan? la urm? s?-l prind? bine de coad? ?i Arion avu ?n sfar?it liber s?-?i deschid? larg aripile ?i s? se avante ?n sus, chiar ?n mijlocul stolului cela de p?s?ri nebune.

  ***

  ??inti?i ?n gat!” Le strig? dintr-o dat? Nathaniel celorlal?i, ap?rand de nic?ieri ?n dreapta lui Yamu. ??i de pute?i direct ?n ochi, mai bine!” Apoi trase prima s?geat?, nimerind ?n plin un corb care se avantase cu toat? for?a spre Malon, ?ncercand s?-l prind? ?i pe acela ?ntre gheare.

  Numai c? nu doar corbul c?zu secerat de s?geat?, dar ?i Malon se arunc? la p?mant sim?ind corbul c? vine. V?zandu-l ?ns? c?zut ?i zb?tandu-se, ajutat de Mago, se ridic? ?n picioare ?i, ?uierand printre din?i un ?S?-i ia naiba de diavoli!” fugi cat de repede putu spre Barier?, c?ci le mai r?mase doar cateva zeci de metri. Chiar ?i a?a li se p?rea c? n-o s? ajung? la timp.

  Dar, imediat ce cei doi trecur? grani?a, mult ?n urma celorlalte animale de altfel, Yamu strig? santinelelor, ?Bariera! Jos!” ?i ?nchiser? lupii Bariera exact la timp, iar o armat? de p?s?ri se lovi ?n plin de-un zid transparent. ?i, din cauza impactului puternic, c?zur? care ?i pe unde. Chiar ?i a?a r?maneau ?ns? destui corbi ?n aer, luptandu-se cu Fenrir, Arion ?i Sephir, care se ridicase ?i ea ?n sus, ajutat? fiind de puterea lui Palar, care-i transmise curen?i de aer, ce-o ?nconjurar? de pretutindeni ?i-o ridicar? sus ca s?-i ajute pe ceilal?i.

  Numai c?, de?i luptau ei viteje?te, nu reu?eau ?i pace s? ajung? la Kku?ai, c?ci alte stoluri ap?reau dinspre p?dure de parc? ar fi izvorat. De asta ?i strig? Yamu la un moment dat, ?De unde totu?i vin atatea?”

  ?Dinspre p?dure!” R?spunse Nathaniel calm. ??i cred c? ?tiu cine-i controleaz?!” De aceea ?i-l privir? to?i mira?i. El ?ns? privi la Akita care continua cu arcul ?i s?geata gata de tragere ?i-i spuse, ??tiu c? ai aceea?i putere ca ?i Samaya, s? transmi?i celorlal?i ganduri. A?a c?-?i spun doar atat: transmite-i Sephirei c? Tenebre-i ?n partea dreapt? a p?durii, controland corbii. ?i, de vrea s? scape to?i cu via??, s? ?ncearc? s? blocheze zona celorlal?i corbi s? ias? de acolo.”

  ?Atunci m? al?tur ?i eu,” auzir? glasul ?ndurerat al lui Mai ?n spatele lor. De aceea ?i se ?ntoarser? cu to?ii ?i-o privir?. Dar, de?i v?zuse privirea plin? de repro? a so?ului ?i de?i abia se ?inea pe picioare de durere, Mai ?i spuse, ??tii ?i tu c? alt? ?ans? s?-l salv?m pe Kku?ai n-avem, Yamu! Trebuie s? m? la?i s? trec de Barier?.”

  ?Mai!” ?i strig? so?ul. ?De Kku?ai scap? o s? aib? nevoie de tine. Nu pot permite ca s?…”

  ?Iar eu nu pot permite s? piar? f?r? s? fi f?cut nimic,” strig? Mai. ?De aceea, te rog, te implor, las?-m? s? trec!”

  ?Cred totu?i c? mama are dreptate,” spuse Akita cu glas tremurat. ?Kku?ai se poate salva dac?-l ajut?m din toate p?r?ile. Plus la asta: Sephir, de una singur?, n-o s? poat? bara toat? partea ceea de p?dure. O s? aib? nevoie de ajutor. ?i… ?tii ?i tu c? singura ?n stare s? fac? asta e mama.”

  ?Dar eu…”

  ?L?sa?i-o s? treac? de Barier?, Yamu,” ?i spuse Nathaniel sigur pe sine. ?Noi mergem cu ea!” ?i, auzind cuvintele tan?rului, se ?ncepur? murmurele printre Rophioni. Lui Nathaniel ?ns? pu?in ?i p?s? de acele murmure. El privi la Malon ?i Mago, care-?i tr?geau ?nc? sufletul, ?i le spuse cu glas poruncitor, ?V-a?i ?narmat, Mago! Malon, merge?i cu noi!”

  ?Am ?n?eles!” R?spunser? cei doi tineri ?n grab?. Dup? care cei doi luar? arcurile ?i tolbele cu s?ge?i din mana a doi tineri care le aveau deja preg?tite pentru cine o avea nevoie de ele.

  Yamu ?ns? ezita ?nc?. Dar, privind iar la Kku?ai ?i v?zand c? acela se lupta ?nc? cu mainile goale cu corbii din jur care-l ciupeau ?ntruna, privi la santinele ?i le spuse, ?L?sa?i-i s? treac?!”

  ?Am ?n?eles,” r?spunser? santinelele ?ntr-un glas.

  ?i, pan? santinelele ??i reluar? posturile ?i se preg?teau s? deschid? o mic? poart? prin care Nathaniel ?i ceilal?i s? ias?, Yamu ?i spuse so?iei, ??tiu c? po?i face orice nebunie ca s?-l salvezi pe Kku?ai, Mai, dar ?nainte s? faci asta gande?te-te c? ?i al?ii au nevoie de tine.” Apoi b?rbatul privi spre Akita ?i Ilēcā?a, care priveau ?int? la Fenrir, Sephir ?i Arion care ?ncercau din r?sputeri s? alunge corbii din jurul Kku?ai.

  ?Nu pot decat s?-?i promit c-o s? ?ncerc,” spuse Mai cu glas tremurat. ?Dar… nici nu-l pot l?sa acolo, Yamu, c?ci…,” ?i lacrimi ?i n?v?lir? dintr-o dat? ?n ochi.

  ?S? mergem!” Le spuse Nathaniel. ?N-avem timp de pierdut. Nu acum.”

  ?Am ?n?eles,” r?spunse Akita ?n locul mamei. Apoi ?l urm? pe Nathaniel ?mpreun? cu Mago ?i Malon.

  Mai ?ns? mai r?mase cateva secunde ?n acela?i loc privind trist? spre Ilēcā?a pe care-l ?tia tot ?ndurerat, c?ci de?i adesea tan?rul ?l certa pe Kku?ai, el ar fi fost gata s? moar? pentru el. Dar, cand sim?i mana so?ului atingandu-i um?rul, Mai privi la el ?i-i spuse, ?Indiferent de ce se ?ntampl? afar?, Yamu, ai grij? de restul. Chiar ?i de-o trebui s? ?nchizi Bariera asta pe veci.” Apoi, ridicandu-se pe varfuri, ??i s?rut? so?ul pe buze ?i d?du s? plece.

  Yamu ?ns? o prinse de bra?. ?i, de?i ?nc? ezita, o s?rut? pe frunte. Dup? care o ?mpinse de la spate dup? Akita ?i ceilal?i care a?teptau deja lang? santinelele preg?tite s? formeze poarta. Santinelele ?ns? ?ncepur? s?-?i foloseasc? magia asupra Barierei doar cand Yamu spuse, ?Acum! E timpul!” Astfel, dou? mici cercuri formate din curen?i de energie se v?zur? chiar ?n fa?a santinelelor. ?i, secunde doar dup? aceea, poarta se deschise, iar cei cinci se gr?bir? s? ias?. Apoi, imediat ce ei erau afar?, poarta se ?nchise ?n urma lor ca prin minune.

  ***

  ?Fenrir, ?nspre Barier?!” ?i strig? Sephir, observandu-l pe Nathaniel ?i pe ceilal?i trecand prin Barier?. Dar, chiar dac?-i vedea clar, nu putea ?n?elege ce se ?ntampla.

  Tan?rul lup ?ns?, ?tiind prea bine puterea Akitei ?i a lui Mai, privi mai ?ntai spre locul unde erau ele, apoi privi spre p?dure. Anume astfel v?zu de unde anume veneau stolurile de corbi Kākkai. Numai c? el nu ?n?elese de ce veneau anume din acel loc. Chiar ?i a?a ?i spuse so?iei, ?Cred c? vor s? transmit? un mesaj!”

  ?Cine?” ?ntreb? Sephir, lovind cu biciul Cattai ?n stanga ?i ?n dreapta ca s?-i alunge pe corbii care se n?pustiser? asupra ei.

  ?Akita! ?ie! A?a c? ?ncearc? s? te conectezi cu mintea ei. Noi ne ocup?m ?ntre timp de Kku?ai.”

  Sephir ?ns?, de?i mare lucru nu ?n?elese despre ce mesaj ar fi putut fi vorba, decise s?-l asculte pe Fenrir, c?ci ?n?elegea prea bine c? fiind un Rophion ?tia cel mai bine cum gande?te un Rophion. De aceea ?i trimise lui Palar un gand, ??nte?e?te vantul, Palar!” Iar norul, ascultand-o, ?ncepu s? sufle ca nebunul asupra corbilor.

  Asta ?ns? fu ceva nu pe placul corbilor Kākkai. Astfel, sim?ind vantul cela puternic suflandu-le chiar ?n cefe, se zgribulir? la ?nceput ?i ?ncepur? s? se agite secunde dup?. Dar func?ion?, c?ci fiind prea ocupa?i s?-?i men?in? echilibrul, Kākkai ?ncetar? pentru scurt? vreme atacul.

  De aceea ?i-i strig? Arion lui Fenrir, ??ncearc? s?-l love?ti peste picioare. Pe cel ce-l ?ine pe Kku?ai.”

  ?Dar, Arion, e riscant. A?a-l pot lovi ?i pe b?iat.”

  ?Unei lovituri de-ale tale o s? reziste. Veninului corbilor Kākkai ?ns? nu. A?a c?, f? ceva pan? ??tia nu-?i vin ?n fire ?i las? ?nc?p??anarea pentru mai tarziu,” ?i strig? calul ?ntr-un final.

  Iar lupul, ?n?elegand c? ?n b?t?lia ceea cu Arion n-avea totu?i ?ans? de ca?tig, decise s? se supun?. Chiar ?i a?a, fiind deja f?r? biciul Cattai ?i f?r? alte arme, ?n?elese c? nu-i r?manea decat s? lupte cu corbul cu mainile goale. Dar, amintindu-?i c? Kku?ai avea pumnalul lui ?n tureatca ciubotei, ?i spuse lui Arion, ??ncearc? s? te apropii de Kku?ai. Am nevoie de pumnal.”

  ?Trebuia s? spui asta de la ?nceput!” ?uier? Arion ?nfuriat printre din?i, c?ci el tocmai se preg?tea s? urce deasupra corbilor ca s?-i ?nconjoare. Dar n-avu ?ncotro ?i schimb? direc?ia de zbor. Astfel, ?n doar secunde, ajunse chiar sub Kku?ai. Dar, privind la el, v?zu c? era deja incon?tient, cu r?ni adanci pe corp. De asta ?i-i spuse lui Fenrir telepatic, ?E posibil s? fie prea tarziu, Fenrir, c?ci…”

  ?Ba nu,” ?i spuse Fenrir tot telepatic. ??nc? simt energia ?n trupul lui.”

  ?Atunci gr?be?te-te cu pumnalul cela, c?ci…”

  ?Am o idee mai bun? decat pumnalul,” marai lupul. ?i, ?n timp ce form? fl?c?ri deasupra palmelor, ?i spuse lui Arion, ?Atent la aripi. N-am de gand s? simt ?i miros de cal parlit pe aici. O s?-mi fie de ajuns cel de cioar?.” Dup? care ?ndrept? fl?c?rile celea mai ?ntai ?nspre corbii din jurul lor.

  Astfel, ?n contact cu penele p?s?rilor, focul lu? amploare. ?i, cat de curand, din cauza c? erau prea apropiate, p?s?rile luar? foc una de alta, formand astfel o imens? cortin? de fl?c?ri chiar deasupra lui Arion.

  Calul ?ns?, de?i sim?ea bine dogoarea deasupra lui, ceva greu de suportat pentru el, rezist? totu?i. Astfel ?i d?du ?ansa lui Fenrir s? se concentreze asupra corbului ce-l ?inea pe Kku?ai. Iar acela, cand sim?i fl?c?rile arzandu-i nu doar penele, dar ?i pielea de pe picioare, ?i d?du drumul b?iatului, care plonj? ?n jos c-o vitez? uluitoare.

  ?Nu,” strig? Fenrir. ?Arion, ?n jos! Acum!” Iar calul nu st?tu mult pe ganduri. ?i, strangandu-?i brusc aripile pe lang? corp, ?n timp ce Fenrir se apuc? cu ambele maini de coam? s? nu fie aruncat de pe spatele lui Arion, se avantar? dup? el.

  Sephir ?ns?, care forma cu ajutorul lui Palar unde magnetice de jur ?mprejurul corbilor, ca s? nu poat? ie?i din acel lan de foc, v?zu totu?i cum Kku?ai c?dea. Dar, f?r? s? se abat? de la lucrul ei, ?i spuse norului, ?Ajut?-i, Palar! Aici m? descurc ?i singur?!”

  ?Dac? zici!” Bomb?ni Palar. Apoi, ?nchizand ochii, disp?ru de pe cer. Secunde doar dup? aceasta, Palar ap?ru chiar sub Kku?ai. Astfel c?zu tan?rul pe pernele moi ale norului. Numai c?, faptul c? Palar ap?ru atat de brusc ?n fa?a lor, ?l f?cu pe s?rmanul Arion s? franeze ?n aer. Astfel, neputandu-?i ?ine echilibrul pe spatele calului, Fenrir fu aruncat ?i el lang? Kku?ai, fapt pentru care Palar bomb?ni, ??mi era de ajuns cat aveam deja ?n carc?. N-aveam nevoie ?i de un alt lup. Dar… cum veni?i la pachet, n-am ?ncotro se pare.”

  Fenrir, a?ezandu-se ?n cele din urm? comod pe pernele moi ale lui Palar, dup? ce ?n?elese c? ?napoi pe spatele calului n-avea cum ajunge din cauza c? Arion nu se putea apropia prea mult de nor, t?cu, de?i tare-l mai manca limba s?-i spun? una pip?rat? norului. Apoi, bomb?nind ceva abia auzit, m?sur? pulsul lui Kku?ai. V?zand ?ns? c? acela ?nc? respir?, de?i pulsul ?i era slab, ?i spuse lui Palar, ??i totu?i ar fi timpul s-o ?tergi din loc, mo?nege! ?n caz contrar, de scap? norul cela de fl?c?ri, nici cu tot potopul cerului nu scapi teaf?r.”

  ?Bine c? le ?tii tu pe toate!” Bomb?ni ?i Palar nemul?umit. Dar, ?n?elegand totu?i c? lupul avea dreptate, schimb? direc?ia de plutire ?i se ?ndrept? spre Barier?.

  ***

  Cu tot alaiul de corbi dup? ei, Arion, sub forma calului, avand-o pe Sephir pe spatele lui, galopa ca nebunul spre Barier?, c?ci se v?zur? ?n cele din urm? cople?i?i de num?rul tot mai mare de corbi Kākkai care veneau dinspre p?dure. Ba chiar, la un moment dat, privind ?n urm? ?i v?zand c? orizontul era ro?u ?i negru din cauza corbilor, Sephir strig? ?nfuriat?, ?Credeam c? i-am ?nvins odat? ce Mai a creat acea re?ea de lan?uri. Cum naiba apar ?ns? tot mai mul?i ?i mai mul?i corbi?”

  ?E din cauza lui Pakai ?i-a lui Tenebre,” ?i r?spunse Arion. ?Mai e puternic?, dar nu le poate face fa?? celor doi.”

  ?Atunci? Ce-i de f?cut? Nu putem s?-i l?s?m pur ?i simplu s? ne scape.”

  ?Altceva n-avem oricum ce face. Trebuie s? ne retragem pe moment, Sephir. Pe urm? ne-om descurca ?i cu cei doi.” Dup? care Arion ??i ?nte?i galopul, sim?ind cum dogoarea corbilor ?n fl?c?ri ?i ajungea pan? la piele.

  Sephir ?ns?, de?i ?n?elegea prea bine ce avuse Arion ?n vedere, nu putea sta pur ?i simplu calm?. De aceea continu? s? priveasc? ?n jur ?ncercand s? ?n?eleag? de unde totu?i Pakai ?i Tenebre-i influen?eaz? pe corbi. Dar, oriunde nu-?i arunca ea ochii, nu-i vedea ?i pace de parc? cineva ?i aruncase un v?l peste ochi.

  Auzind ?ns? vocea lui Fenrir ?n capul ei, Sephir ?nchise ochii ?i ascult?, ?Sunt ?n stanga, Sephir. Dup? al treilea rand de copaci.” ?i, abia atunci, dup? ce deschise iar ochii, Sephir privi ?ncotro ?i spusese Fenrir s? priveasc? ?i-i v?zu pe cei doi Titani.

  Tenebre ?i Pakai ?ns? n-o v?zur?, c?ci aveau ?n acele clipe ochii ?nchi?i ?n timp ce bolboroseau cuvinte ne?n?elese. Dar, de?i nu se ?n?elegea ce ziceau ei, Sephir era totu?i sigur? c? era acea vraj? care-i controla pe corbi. Ce s? fac? s?-i opreasc? ?ns? nu ?tia. De aceea ?ncerc? s?-?i foloseasc? puterea min?ii s?-l cheme pe Palar acolo. Numai c? nu-i reu?ea ?i pace.

  ?E din cauza Barierei Rophionilor,” ?i spuse Arion. ?De asta Palar nu te ascult?.”

  ?Atunci? Ce-i de f?cut, Arion? Trebuie s?-i ?mpiedic?m pe cei doi nebuni s?-?i fac? de cap aici.”

  Arion ?ns?, de?i voia s? ajute nu ?tia cum. Doar putea galopa ca nebunul spre Barier?. Dar, dintr-o dat?, z?rind acele lan?uri negre create de Mai ca s? nu-i permit? lui Tenebre s? trimit? al?i corbi ?i dinspre p?durea de lang? Barier?, ?i veni ideea genial?. De aceea ?i-i transmise lui Fenrir, ?Zic totu?i s? ?ncerc?m ideea ta cu vr?jitoarea pe gr?tar.”

  Fenrir ?ns?, care era ?n acele clipe lang? Nathaniel, Akita ?i Mago, c?ci Malon fu trimis ?mpreun? cu Mai s? ajute ?n tab?r? dup? ce Kku?ai era la ad?post, nu ?n?elese la ?nceput la ce se referise Arion. Dar cand z?ri ?i el acele lan?uri create de Mai, ?n?elese ?n sfar?it cum putea s? se r?zbune pe Tenebre pentru Kku?ai. De aceea ?i cre? un arc ?i s?geat? de foc ?n mainile sale. ?i, ?intind spre p?dure, ?i spuse Akitei, ?Mai ?ii minte jocul nostru preferat din copil?rie?”

  ?Cel cu Varcolacul?” ?ntreb? tan?ra f?r? s?-l priveasc? tot tr?gand s?geat? dup? s?geat? ?n corbi.

  ?Anume! Eu zic c? acum e momentul perfect pentru joac?. Mai ales de vrem s? vedem cum ard cobrele.”

  ?Dac? zici!” Spuse fata ironic?. Apoi, ?ntorcand s?geata pe care o preg?tise de tragere spre p?dure, Akita ??i color? dintr-o dat? ochii ?n culoarea focului la fel cum f?cuse Fenrir. ?i, cand el eliber? ?n sfar?it s?geata ceea de foc din arc, la fel f?cu ?i Akita cu s?geata ei. Astfel, cand s?geata fetei trecu fix prin mijlocul varfului s?ge?ii tan?rului lup, mai ales controlat? de puterea celor doi, se transform? la propriu ?n varcolac.

  Numai c? acel varcolac creat de Akita ?i Fenrir nu era unul obi?nuit, din cei ce caut? s? sug? sange sau sar de pe un acoperi? pe un altul. Acesta era complet f?cut din foc ?i r?gea ?nfior?tor ?n timp ce zbura ca gandul spre p?dure. ?i nu doar c? se ?ndrepta el direct spre cei doi Titani care nu-l v?zur? ?nc? venind, ci arunca cu fl?c?ri de jur ?mprejur, parjolind pe alocuri iarba.

  Era ?ns? necesar? acea ran? f?cut? naturii, c?ci, sim?ind focul apropiindu-se, copacii seculari ai P?durii Rophion, cei de la margine, se trezir? la via??. ?i primul lucru pe care-l f?cur? copacii fu s? ?n?face chestia ceea demonic? de Palantir pe care-l aruncar? cat colo ?n adancul p?durii, f?candu-l s? se rostogoleasc? cu repeziciune printre trunchiuri. Apoi ?ncepur? a lovi cu ale lor maini de lemn ?n stanga ?i-n dreapta s?-i striveasc? pe cei doi Titani.

  De aceea ?i s?reau Pakai ?i Tenebre ?ntruna ?ncercand s? evite loviturile copacilor. Astfel, fiind prea concentra?i s?-?i apere pielea, nu v?zur? varcolacul lupilor care-i lovi ?ntr-un final ?n plin. ?i, dup? impactul cu cei doi Titani, care r?maser? la propriu lipi?i de cate un trunchi, negri ca c?trana ?i fumegand, varcolacul f?cu ocolul primelor randuri de copaci ?i, dup? ce ie?i din p?dure, se apuc? s? se r?zboiasc? cu corbii, care, sc?pa?i de sub control, ?ncepuser? chiar s? se atace unii pe al?ii.

  Numai c? nu doar corbii sc?par? de sub control, ci ?i varcolacul lor, c?ci acela, la un moment dat, luandu-se dup? un stol de corbi ?n fl?c?ri, se ?ndrepta direct spre locul unde erau Fenrir, Akita ?i Nathaniel. De aceea ?i-o luar? aceia la s?n?toasa spre Barier?, de care deja trecuser? Arion ?i Sephir, c?ci vorba ceea: fuga e ru?inoas?, dar e ?i s?n?toas?. ?i, ?n timp ce fugeau, cei trei tot priveau ?n spate s? vad? unde se afla arma cu dou? t?i?uri pe care singuri o creaser?.

  Dar… avur? totu?i noroc ?i se ad?postir? la timp. Nu acela?i lucru se ?ntampl? cu corbii Kākkai: ace?tia nu doar se lovir? ?n plin de Bariera care se ?nchise ?n urma celor trei, dar suferir? ?i de pe urma varcolacului care-i sfa?ia la propriu.

  Priveli?tea ?ns?, de?i una de groaz?, era totu?i privit? de lupii din spatele Barierei, c?ci m?car astfel se sim?eau ?i ei r?zbuna?i pentru ce-i f?cuser? corbii lui Kku?ai. Dar ce nu v?zur? ei fu cum Tenebre ?i Pakai se ascunser? ?n p?dure imediat ce-?i venir? ?n fire, c?ci, v?zandu-?i ?solda?ii” decima?i de acea bestie de varcolac ?i mai ales temandu-se ca s? nu fie ei cei jumuli?i de pene ?n cele din urm?, deciser? s? spele putina.

  ?i v?zur? ?ns? Sephir, Fenrir, Nathaniel ?i Arion, care nu-i sc?paser? din ochi de imediat ce fur? la ad?post. Dar, chiar dac?-i v?zur? pe cei doi Titani disp?rand printre copaci, r?maser? ei locului. Pan? la urm? era tot ce puteau face pe moment.